Acord de Parteneriat între IEH și Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis
În perioada 1–3 august 2018, o delegație a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, instituție subordonată Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de Eugen Tiberiu Popescu, director general IEH a efectuat o vizită de lucru la Bor, Serbia ca urmare a invitației Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis
Europa, pământ românesc
Europa, pământ românesc. Prin voia Ziditorului, românii au fost blagosloviți cu o țară minunată, desprinsă parcă din povești. În centru, munții alcătuiesc un arc, iar piscurile lor se avântă, plini de cutezanță, spre cer. Urmează o zonă deluroasă, acoperită de codri, pășuni și livezi, unde bogăția florei si a faunei înmănunchează cam toată „zestrea” Europei și – în sfârșit – câmpiile, în Moldova și Muntenia, până la bătrânul Danubiu.
Iubitorilor de literatură dialectală bănățeană
Prin talentul, dăruirea și sacrificiile de timp și bani ale noastre – cei acum prezenți într-un lung șir început cu mai bine de 120 de ani în urmă – literatura dialectală bănățeană a ajuns la maturitate, la o meritorie extindere în conștiința și prețuirea publică, iar prin nu puținele ei valori – la un neîndoios prestigiu în rândul unor reputați cunoscători și specialiști.
Riturile de trecere prezente în folclorul românesc
Antropologia, etnologia și folcloristica sunt științe al căror obiect de studiu cuprinde în mod necesar și riturile de trecere, dată fiind universalitatea acestora și apariția lor frecventă în aproape toate momentele vieții sociale și culturale a unei comunități.
„În toată lumea și în toate civilizațiile, de la cele mai primitive până la cele mai evoluate, orice schimbare de loc, de situație socială (…), orice inovație și foarte adesea orice modificare este însoțită (…) de rituri (…) care urmează întotdeauna aceeași ordine și constituie schema-tip a riturilor de trecere.”(1)
Nu num...
Rolul bisericii în dezvoltarea socială a comunităților
Dumnezeu, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor, a creat toate din prisosința bunătății Sale, potrivit cu folosul celor pentru care o avea să o facă. El a cunoscut ce e omului de folos și cunoscând aceasta a purces cu multă grijă și măsură, făcând ceea ce îi dădea omului putința să locuiască, să trăiască și să viețuiască, deci privind la nevoile lui și la o bucurie pe măsura lui.