Un simbol unește două națiuni - Regina Maria

Oct 29, 2015

Maria și Alexandru au avut 3 băieți Printul Petru, printul Tomislav si printul Andrei. Cel mai mare fiu al ei a devenit rege sub numele de Petru al II-lea.jpg

O personalitate a Balcanilor, foarte puțin cunoscută în România, este Regina Maria a Iugoslaviei, soția Regelui Alexandru al Iugoslaviei, titlul său deținut la căsătorie fiind Alexandru I Karagheorghevici, Regele Serbiei. De ce știm atât de puțin despre o femeie care a devenit simbol pentru doua națiuni, unind sentimentele românilor și sârbilor pentru excelență și sacrificiu în servirea popoarelor? Comunismul este unul dintre motive, însă recuperarea istoriei este un proces firesc pentru regăsirea demnității și istoriei comune în spațiul balcanic.

Serbia și România stau sub semnul Coroanei și sunt unite prin cea care a fost cunoscută drept Mărioara a României, Maria (Marija) a Iugoslaviei sau pur și simplu Mignon. Un destin tragic, marcat de pierderea sotului în urma asasinatului de la Marsilia, dar și de iubirea nețărmurită pentru români și sârbi, deopotrivă. În 2013, o Ceremonie excepţională a avut loc la mausoleul Regal Oplenac. Osemintele ultimei regine a Iugoslaviei, Principesa Mărioara, fiica regelui Ferdinand al României şi a Reginei Maria, au fost reînhumate în Serbia, cu funeralii de stat. A fost dorinţa reginei. S-a putut împlini abia după 52 de ani de la disparitia sa. La ceremonie a participat Principesa Moştenitoare Margareta a României, rudă apropiată a ultimului rege al Iugoslaviei, onorat în acele clipe de poporul său şi înaltele curţi regale ale lumii. Împreună cu Principesa Moștenitoare s-a aflat și Principele Radu al României.

(Stg la Dr.) Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea al României, Regele Alexandru al Jugoslaviei cu soţia sa Mărioara.jpg

De la stânga la dreapta: Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea al României, Regele Alexandru al Iugoslaviei cu soţia sa Mărioara

Mărioarei, alintată cu apelativul Mignon, i se mai spunea şi subţirica sau "pisicoasa". A copilărit la Castelele Peleş şi Pelişor. Pasionată de condus, a fost printre primele femei din România văzute la volanul unui autoturism. Descendentă a Reginei Victoria a Regatului Unit pe linie maternă, şi-a desăvârşit studiile la Londra. În ţară l-a avut ca profesor pe ilustrul Nicolae Iorga. În 8 iunie 1922, Mărioara s-a căsătorit cu Alexandru I Karađorđević (Karagheorghevici), Regele Serbiei. Mama ei, Regina Maria, a fost cea care i-a aranjat căsătoria. Principesa Mărioara, devenită Regină a Iugoslaviei, a avut o nuntă de vis la Belgrad. După nuntă, mirii s-au retras la primul lor cămin din Belgrad. O căsuţă modestă, de unde au supravegheat construirea viitoarelor palate regale: 40 de hectare de teren şi 90 de hectare de grădini. Cu ocazia căsătoriei s-a desfășurat un meci de fotbal între Serbia și România, partida fiind câștigată de români cu 2-1.

O iubire puternică și un destin tragic

Alexandru şi Maria-Mignon au avut 3 copii, fiul cel mare moştenind numele bunicului, Petru, cel care adusese casa Karageorgevici pe tronul Serbiei. Fericirea părea să guverneze viaţa cuplului regal iugoslav, dar în 1934, regele Alexandru al Iugoslaviei a fost ucis în atentatul de la Marsilia, primul filmat vreodată, în care a fost ucis şi Louis Barthou, ministrul francez de externe. Asasinatul a aruncat familia regală într-o dramă ce pare a se încheia odată cu reînhumarea ultimilor regi ai Iugoslaviei în mausoleul de la Oplenaţ. Mignon, care îl însoţea în călătorie, ar fi putut avea aceeaşi soartă, dacă o criză de rinichi nu ar fi obligat-o să întrerupă călătoria cu vaporul pe Marea Adriatică şi să o continue cu trenul până în Franţa. Acolo nu a mai apucat să-l întâlnească pe Sandro, asa cum îi spunea. La fel ca şi Mihai l al României, vărul său, regele Petru al ll-lea al Iugoslaviei s-a căsătorit în exil. A trăit în SUA unde a murit la 47 de ani, vârsta la care tatăl său, regele Alexandru al Iugoslaviei era ucis la Marsilia. Mama regelui Petru al ll-lea, regina Maria a Iugoslaviei, fosta prinţesă Mignon sau Mărioara a României, a murit în 1961, la Londra.

Regina-Maria-cu-fiicele-sale.jpg

Regina Maria cu fiicele sale Regina Mărioara a Iugoslaviei şi Regina Elisabeta a Greciei

Nepotul ei, Principele Alexandru al Serbiei, i-a îndeplinit dorinţa de a fi înmormântată la Mausoleul Regal de lângă Belgrad. În 2007, Altețele Lor Regale Principele Moștenitor Alexandru II și Principesa Moștenitoare Ecaterina ai Serbiei au fost oaspeții României, fiind primiți de Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României și Principele Radu al României. Vizita Familiei Regale din Serbia a fost prima după 80 de ani în România. Principele Alexandru și Principesa Ecaterina au avut întâlniri cu personalități politice, culturale, religoase și cu membri ai Corpului Diplomatic. Au fost vizitate instituții de învățământ, proiecte ale Fundației Principesa Margareta a României, muzee, biserici și biblioteci. De asemenea, Familia Regala sârbă a vizitat Domeniul Regal Sinaia. După această vizită au urmat numeroase întâlniri în ambele țări ale Familiilor Regale ale României și Serbiei, Ceremonia de reînhumare a osemintelor Reginei Mărioara făcând și mai puternice legăturile istorice dintre cele două popoare.

Alina Firica

Foto: Maria și Alexandru au avut 3 băieți - prințul Petru, prințul Tomislav și printuț Andrei. Cel mai mare fiu a devenit rege sub numele de Petru al II-lea

 

Articole similare selectate pentru tine

Spiritul de supunere, factorul păgubitor pentru minoritatea română

Evenimentele petrecute în ultimul deceniu al secolului XX care au dus la dezastrul numit fărâmiţarea Iugoslaviei, au avut repercusiuni şi asupra noastră a minorităţilor care am trăit în această ţară. Naţionalismul, mai bine zis şovinismul care în acest timp a luat avânt, ne-a determinat şi pe noi (concret pe români) să ne examinăm sentimentele naţionale şi fidelitatea faţă de ţara în care trăim, Iugoslavia, Uniunea statală Serbia şi Muntenegru, Serbia.

Regina Maria, făuritoarea Marii Uniri

În omilia prilejuită de pomenirea Reginei Maria la Catedrala Patriarhală, Episcopul Varlaam Ploieşteanul a numit-o drept „model de demnitate, eroism şi fidelitate faţă de poporul român” şi „personalitate emblematică pentru istoria naţională de la începutul secolului al XX-lea”.

Problemele cu care se confruntă absolvenţii facultăţilor din România pe cale de rezolvare

Delegaţia Consiliului Naţional Român, condusă de preşedintele Daniel Petrovici, s-a întâlnit recent la Belgrad, cu Ana Brnabić, ministrul pentru Adminstraţia Statală şi Autoguvernarea Locală. Brnabić este totodată şi preşedinta Consiliului Republican pentru Minorităţile Naţionale.