Problemele cu care se confruntă absolvenţii facultăţilor din România pe cale de rezolvare

Jun 02, 2017

ana.jpg

Delegaţia Consiliului Naţional Român, condusă de preşedintele Daniel Petrovici, s-a  întâlnit recent la Belgrad, cu Ana Brnabić, ministrul pentru Adminstraţia Statală şi Autoguvernarea Locală. Brnabić este totodată şi preşedinta Consiliului Republican pentru Minorităţile Naţionale.


Implementarea Planului de Acţiune pentru minorităţile naţionale din cadrul Capitolului 23 în procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană şi legile care derivă din acest Plan au fost prima temă a discuţiilor. Ambele părţi a apreciat pozitiv efortul pe care-l depune Consiliul Naţional Român, cât la implementarea acestui Plan, atât şi la adoptarea şi îmbunătăţirea prescripţiilor legale minoritare. Ministrul Brnabić a primit şi o copie a Anteproiectului privind Fondul Bugetar Minoritar.

A doua temă a discuţiilor au fost problemele cu care se confruntă absolvenţii facultăţilor din România în ceea ce priveşte nostrificarea şi recunoşterea diplomelor. S-a conchis că este necesară  organizarea, cât de urgent, a unei întâlniri dintre reprezentanţii Ministerului Învăţământului, Ministerului Sănătăţii şi Centrului ERIC-NARIC pentru găsirea soluţiei la această problemă. Şi acest subiect va fi prezetant, informativ, la şedinţa Consiliului Republican pentru Minorităţile Naţionale. Cu asemenea probleme se confruntă şi reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale.

Nu în ultimul rând, tot pe acest subiect, s-a căzut de acord că se simte necesitatea ca reprezentanţii Consilului Naţional Român să fie incluşi în pregătirea acordului bilateral dintre Serbia şi România în domeniul învăţământului, care urmează să fie semnat.

Angajarea în  instituţiile al căror fondator este Consiliul Naţional Român a fost tema treia a convorbirilor. Decretul Guvernului Republicii Serbia, referitor la angajarea în câmpul muncii  afectează grav funcţionarea C.P.E. „Libertatea“ şi a Instututului de Cultură a Românilor din Voivodina. Urmează, cât de urgent, ca cele două instituţii româneşti să se adreseze în formă scrisă pentru soluţionarea acestei probleme. Cei de la minister au afirmat că există o corespondenţă bună cu organele provinciale, responsabile cu problema amintită.

În cadrul discuţiilor nu a lipsit nici problema problema privind Cancelaria Locală  din Grebenaţ, realizarea unor drepturi ale românilor la nivel local, dar nici invitaţia din partea preşedintelui Consiliului, Daniel Petrovici, ca ministrul şi adjuncţii să viziteze instituţiile şi manifestările românilor din Serbia.

Pe lângă ministrul Ana Brnabić, secretarul de stat Ivan Bošnjak şi adjuncta ministrului Ivana Antić, din delegaţia Consiliului au făcut parte Anişoara Ţăran, Nicu Cioban şi Marcel Drăgan.

În concluzie, schimbul de opinii la timp este mai necesar ca oricând. Este atât în interesul minorităţii române, cât şi în interesul Guvernului Republicii Serbia.

Mr. Marcel Drăgan

Libertatea nr. 3894, 2017

 

Articole similare selectate pentru tine

Un simbol unește două națiuni - Regina Maria

O personalitate a Balcanilor, foarte puțin cunoscută în România, este Regina Maria a Iugoslaviei, soția Regelui Alexandru al Iugoslaviei, titlul său deținut la căsătorie fiind Alexandru I Karađorđević (Karagheorghevici), Regele Serbiei. De ce știm atât de puțin despre o femeie care a devenit simbol pentru doua națiuni, unind sentimentele românilor și sârbilor pentru excelență și sacrificiu în servirea popoarelor? Comunismul este unul dintre motive, însă recuperarea istoriei este un proces firesc pentru regăsirea demnității și istoriei comune în spațiul balcanic.

Masa rotundă privind politica minorităților și integrarea europeană a Serbiei

Forumul pentru Relații Interetnice a organizat, sâmbătă, 11 iunie 2016, la hotelul Moscova din Belgrad, o masă rotundă cu tema „Relațiile bilaterale dintre Serbia și România: politica minorităților și integrare europeană”. La întâlnire au participat patru lideri ai comunității românești din Serbia de Răsărit.

Înfrângerea Imperiului otoman la Belgrad

Iancu de Hunedoara cheamă, în vara anului 1456, popoarele creștine la luptă împotriva armatelor otomane, ce porniseră asupra Belgradului cu intenția declarată de a-l cuceri. Socotită „cheia” independenței regatului maghiar cetatea dunăreană – reprezenta prima stavilă serioasă în calea înaintării turcilor spre inima Europei.