Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Regina Maria, făuritoarea Marii Uniri
Jul 25, 2018
În omilia prilejuită de pomenirea Reginei Maria la Catedrala Patriarhală, Episcopul Varlaam Ploieşteanul a numit-o drept „model de demnitate, eroism şi fidelitate faţă de poporul român” şi „personalitate emblematică pentru istoria naţională de la începutul secolului al XX-lea”.
Născută în 29 octombrie 1875, în Marea Britanie, sub numele de Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, viitoarea regină Maria a României a fost prima fiică a principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha şi duce de Edinburg, şi a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
Regina Maria a fost, totodată, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. A fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României. A fost mama regelui Carol al II-lea. Regina Maria a adus o contribuție importantă și recunoscută, pe plan național și internațional, la realizarea obiectivelor naționale ale României, la sfârșitul Primului Război Mondial. Ea s-a implicat în organizarea și buna funcționare a serviciului de ambulanțe destinate frontului, scrie basilica.
În octombrie 1917, pe frontul din Moldova, Regina Maria s-a încadrat, purtând uniforma de ofițer, în sectorul de front Cireșoaia în fața cotei 443, pe linia întâi, în prima tranșee, la 200 metri de inamic.
Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital, 1917.
Regina Maria a fost şi un excelent diplomat, prin vizitele sale în străinătate făcând cunoscută România, ţara sa de adopţie, şi interesele ei. La sfârşitul Primului Război Mondial a mers la Conferinţa de Pace de la Paris, după retragerea delegaţiei noastre, unde a promovat interesele României, reamintidu-le aliaţilor occidentali de sacrificiile armatei române în timpul Primului Război Mondial. A avut convorbiri cu preşedintele Franţei, Raymond Poincare, şi cu primul-ministru Georges Clemenceau. Au urmat apoi vizite neoficiale la Paris şi la Londra care au fost urmate de crearea României Mari prin reunirea provinciilor istorice.
Prințesa Mărioara, prima și ultima regină a Iugoslaviei
După moartea regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică.
Simţindu-şi sfârşitul aproape, Regina Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, să-i trimită un avion care să o aducă în România. Monarhul României a refuzat. S-a oferit, însă, Hitler să îi pună la dispoziţie un avion sanitar, pe care îndrăgita regină l-a refuzat însă. Aceasta a ales să vină cu trenul în care, potrivit unor surse, ar fi şi murit. Avea 63 de ani. Decesul a fost anunţat la 18 iulie 1938, la Sinaia, de regele Carol al II-lea.
A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat la Mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.
În cuvântul său, Preasfinţitul Părinte Varlaam a evidenţiat că Regina Maria s-a opus semnării Tratatului de la Buftea, fapt pentru care ea este „socotită printre eroii cei mai importanţi ai Primului Război Mondial şi printre făuritorii Marii Uniri din 1918”.
„Ea a arătat multă dragoste faţă de ţara noastră, deşi ea a fost prin naştere străină de neamul românesc”, fapt pentru care, a spus ierarhul, „cu atât suntem noi datori, cei care aparţinem şi prin sânge acestei naţiuni, să lucrăm pentru consolidarea Marii Uniri de la 1918 ca această realizare, primită de strămoşii noştri ca o binecuvântare şi minune din partea lui Dumnezeu, să o putem transmite mai departe generaţiilor viitoare”.
Un simbol unește două națiuni – Regina Maria
De asemenea, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a vorbit şi despre aprecierea pe care a avut-o faţă de tradiţiile creştine ortodoxe româneşti, Regina Maria participând în numeroase rânduri, alături de Regele Ferdinand, la marile sărbători ortodoxe în Catedrala Patriarhală.
Ierarhul a semnalat că deşi Regina Maria a „aparţinut Bisericii Anglicane” şi a fost căsătorită cu un rege catolic, Ferdinand, „pe toţi cei şase copii cu care a fost binecuvântată de Dumnezeu i-a botezat în religia ortodoxă”.
Regina Maria a fost mama a șase copii: principele Carol, principesele Elisabeta și Mărioara, principele Nicolae, principesa Ileana și principele Mircea.
Principesa Ileana, după ce a rămas văduvă, s-a călugărit devenind monahia ortodoxă Alexandra. În 1967, maica Alexandra a ctitorit Mănăstirea Schimbarea la Faţă din Ellwood City, Pennsylvania – primă mănăstire ortodoxă de obşte românească din America de Nord.
Articole similare selectate pentru tine
Un simbol unește două națiuni - Regina Maria
O personalitate a Balcanilor, foarte puțin cunoscută în România, este Regina Maria a Iugoslaviei, soția Regelui Alexandru al Iugoslaviei, titlul său deținut la căsătorie fiind Alexandru I Karađorđević (Karagheorghevici), Regele Serbiei. De ce știm atât de puțin despre o femeie care a devenit simbol pentru doua națiuni, unind sentimentele românilor și sârbilor pentru excelență și sacrificiu în servirea popoarelor? Comunismul este unul dintre motive, însă recuperarea istoriei este un proces firesc pentru regăsirea demnității și istoriei comune în spațiul balcanic.
Spiritul de supunere, factorul păgubitor pentru minoritatea română
Evenimentele petrecute în ultimul deceniu al secolului XX care au dus la dezastrul numit fărâmiţarea Iugoslaviei, au avut repercusiuni şi asupra noastră a minorităţilor care am trăit în această ţară. Naţionalismul, mai bine zis şovinismul care în acest timp a luat avânt, ne-a determinat şi pe noi (concret pe români) să ne examinăm sentimentele naţionale şi fidelitatea faţă de ţara în care trăim, Iugoslavia, Uniunea statală Serbia şi Muntenegru, Serbia.
