Starea economică și socială a bobocilor dintru începutul satului

Nov 13, 2015

Satu-Nou a fost întemeiat  în anul 1765,  cu un număr de 150 de case (familii). În anul 1767/8,  din cauza necesităților armatei (grănicerilor), autoritățile militare au fost nevoite să colonizeze încă 170 de familii, ceea ce a însemnat că în anii amintiți în localitate erau deja 320 de familii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, în sat au fost înregistrate 317 case locuibile.

Autoritățile militare au împărțit fiecărei familii aproape 14 jugăre (lanțe) de pământ. Mai târziu, populaţia a primit  încă două  jugăre,  împreună cu parcelele de livezi și pășunat. Locuitorii satului avea  suprafețe de pământ egale. Cu timpul, proprietarii terenurilor arabile s-au schimbat, fie prin vânzare, fie prin moştenire. La scurt timp  unele familii și-au mărit suprafețele de pământ agricol. Din registrele cadastrale găsite la Petrovaradin, datând  din anul 1799,  reiese că după 20 de ani de la înființarea satului unii locuitori au devenit mari proprietari de pământ arabil și pășuni, alcătuind, în consecinţă,  o pătură a populației mai însemnată.  Redăm numele și prenumele proprietarilor din  anul 1799,  după cum urmează: Irimia Bogdan – Sfâra - 152 jugăre (lanță), Jurianaț Petar - 140 jugăre, Kojić Ivan – 96 jugăre, Duduleț Gligorie – 79 jugăre, Čavoški Sava – 79 jugăre, Matei Ortopan – 72 jugăre, Stoianov Kosta – 75 jugăre, Boleanțu Alexa – 70 jugăre, Avram Iancu – Bibolu – 71 jugăre, Nistor Jenariu – 69 jugăre... Satul a început să progreseze. Sunt amintite câteva mori cu tracțiune animală, așa-numitele „soace“, în limba sârbă „suvače“. La începutul secolului al XIX-lea, ,,soace” aveau Nistor Jenariu din ,,socacul al larg, familiile Balnojan şi  Rusovan. La sfârșitul secolului al XIX-lea,   mori aveau familiile Jâdovu, Boleanțu – Ciurezu și Țăran – Dițu.

Bobocii au avut cel mai mare folos de la oierit, îndeletnicire pe care au adus-o din părțile din care au fost colonizați. Tradiţia s-a păstrat  până în zilele noastre. În trecut, cele mai cunoscute familii crescătoare  de oi au: Beca – Ciocia, Vărăgean, Cădărești... Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au apărut   primele mașini de treierat cu tracțiune animală. Printre primii care au deţinut o maşină au fost  Bischoft (în anul 1898) şi familiile lui  Nistor Jenariu,  Roșculeț, Țăran – Dițu, Bogdan – Sfâra, Buzdică... Trebuie amintiți comercianții satului. La început, populația se aproviziona  cu cele necesare la „ducheanele“ din Panciova.  Dintre ,,târgovieții# din sat, după anii 1800 sunt amintite familiile Iovanovici – Cupeț, Ortopan și Zegga. În anul zidirii Bisericii Ortodoxe Sârbești (1877), în localitate au existat  17 magazine.

Ilie Baba

Foto: Familia lu Ghiță Țăpârgea la cosit de grâu cu tractorul Farmall. Începuturile mecanizării private în era socialismului, 1961