Întemeierea Uniunii Culturale a Românilor în 1945

Jan 13, 2016

Imediat după terminarea celui de al Doilea război mondial, minoritatea română din Serbia, respectiv Iugoslavia, a realizat succese mari pe planul organizării vieții socio-culturale reușind să salveze și în continuare să promoveze spiritul național. În textul ce urmează amintim cele mai importante instituţii şi asociaţii cu caracter românesc care au avut un rol decisiv în mersul bun al comunității românești din fosta Iugoslavie, respectiv din Serbia.

Congresul de la Alibunar şi întemeierea Uniunii Culturale a Românilor

  Un eveniment important pentru minoritatea română din Serbia este, fără îndoială, marele Congres al românilor care a avut loc la Alibunar în ziua de 13 mai 1945. La acest Congres participă reprezentanţi−delegaţi ai românilor din toate localităţile în care trăiesc români de pe teritoriul Banatului sârbesc. Congresul a fost convocat de către un Comitet de iniţiativă compus din Vasile Popa, viitorul scriitor şi poet de însemnătate mondială, student, originar din localitatea românească Grebenaţ, de altfel, român de naţionalitate; Traian Flora, agricultor din Satu−Nou; Alexandru Maiogan, învăţător din Voivodinț şi alţii. Congresul a adoptat hotărârea de întemeiere a Uniunii Culturale a Românilor şi a ales Comitetul Central al Uniunii ca organ european, având sarcina să organizeze întreaga activitate social−culturală a românilor din Banatul sârbesc. U.C.R. devine factor important de mobilizare si organizare a vieţii culturale a românilor bănăţeni, adevărat focar al culturii. Planul de activitate al Uniunii Culturale, prezentat de Vasile Popa, cuprinde şi următoarele acţiuni: publicarea unui ziar săptămânal, tipărirea cărţilor, înfiinţarea bibliotecilor, corurilor, fanfarelor, a secţiilor artistice şi cluburilor sportive.

Aspect din Alibunar

La două săptămâni după încheierea Congresului, la 27 mai 1945, apare la Vârşeţ primul număr al săptămânalului ”Libertatea”, redactat de învăţătorul Aurel Gavrilă din Satu−Nou. Aceasta este o realizare importantă a U.C.R. Mai amintim încă unele rezultate şi înfăptuiri ale Uniunii Culturale: obţinerea unui sediu corespunzător pentru Uniune, amenajarea unei clădiri pentru tipărirea ziarului „Capitala”, asigurarea bursei pentru 50 elevi săraci care frecventează şcolile medii cu limba de predare română din Vârşeţ. Uniunea Culturală acordă o atenţie cuvenită creaţiei literare de expresie românească şi la 11 august 1946, la Coştei, a luat fiinţă Cercul literar Lumina. Revista cu acelaşi nume, Lumina, a fost înfiinţată în 1947 la Vârşet. Pe plan cultural−artistic U.C.R. a reorganizat 22 ansambluri corale, 20 fanfare, 16 grupe teatrale de amatori, 14 formaţii de dansuri populare. Apoi, Uniunea Culturală organizează concursuri literare pentru poezie şi proză, şezatori literare. Începând din 30 mai 1948 U.C.R. îşi continuă activitatea în cadrul Uniunii Societăţilor Culturale din Voivodina − Secţia pentru români − şi militează pentru combaterea căsătoriilor premature, luptă pentru eradicarea analfabetismului şi organizează întreaga activitate cultural−artistică a minorităţii române din fosta lugoslavie. O realizare excepţională a Uniunii Culturale o constituie şi înfiinţarea, la Vârşeţ, a Teatrului Popular Român cu statut de teatru profesionist (în 1949), care a funcţionat până−n anul 1956, când a fost desfiinţat pe motiv de ordin financiar. În domeniul învăţământului minoritatea română a salutat cu însufleţire şi deosebită bucurie înfiinţarea la Vârşeț (în anul 1948) a Liceului complet mixt cu limba de predare română. Majoritatea elevilor care au absolvit cursul inferior la cele patru progimnazii (licee incomplete) din Uzdin, Torac, Satu−Nou, Alibunar şi Deliblata au continuat instruirea la Liceul român din Vârşeţ. Această instituţie independentă a funcţionat până−n anul 1956 când, prin noul sistem şcolar, cursul superior al Liceului român a fost ataşat Liceului sârbesc din Vârşeţ. Un număr de peste 700 de elevi români au terminat cursul superior al Liceului din Vârşeţ, continuând şcolarizarea în instituţii de învăţământ universitar. În prezent minoritatea română din Voivodina, în comparaţie cu celelalte minorităţi, plecând de la numărul locuitorilor, dispune de cel mai mare număr de intelectuali cu pregătire universitară, având peste 50 de intelectuali cu titlul ştinţific de doctor în diferite ştiinţe şi 5 cu titlu de magiştrii.

  Societatea de Limba Română din Voivodina

  O altă realizare o constituie întemeierea Societăţii de Limba Română din Voivodina care a avut loc la Vârşeţ în luna martie 1962. Înfiinţarea S.L.R. este, de asemenea, un eveniment de însemnătate majoră pentru minoritatea română din Voivodina. Iniţiatorul şi primul preşedinte al Societăţii a fost profesorul universitar dr. Radu Flora. Pe lângă cultivarea limbii române în învăţământ, presă, literatură şi alte domenii, începând din anul 1968 Societatea se orientează şi spre activitatea de cercetări ştiinţifice. Prima sesiune ştiinţifică s−a ţinut la Alibunar, în aprilie 1968. Organizarea de reuniuni ştiinţifice marchează o cotitură în viaţa şi activitatea S.L.R., ca şi preocuparea de cercetare a trecutului istoric şi cultural al românilor din Banatul sârbesc.

Vasile Popa

O acţiune şi înfăptuire de cea mai mare însemnătate o reprezintă organizarea de simpozioane intemaţionale dedicate relaţiilor sârbo−iugoslavo−române, care au avut un puternic ecou nu numai în fosta lugoslavie ci şi în străinătate, în primul rând în patria−mamă − România. Demne de menţionat sunt şi realizările S.L.R. în domeniul activităţii editoriale, mai ales prin publicarea celor cinci volume de Contribuții la Istoria Culturală a Românilor (ultimul volum cuprinde documente culese din arhive) şi Analele S.L.R. apărute în 12 volume. Sesiunile ştiinţifice şi simpozioanele internaţionale iugoslavo−române reprezintă cele mai luminoase pagini din istoria S.L.R. din Voivodina. Prin aceasta s−au creat noi căi spre afirmarea minorităţii române de pe aceste meleaguri.

  Comunitatea Românilor din Iugoslavia (ulterior din Serbia)

  Pentru realizarea drepturilor naţionale şi culturale ale minorităţii române din lugoslavia a fost întemeiată în noiembrie 1990, la Coştei, Comunitatea Românilor din Iugoslavia. Această organizaţie social−culturală s−a constituit cu scopul realizării şi protejării drepturilor prevăzute de Constituţie şi legi cu privire la învăţământ, cultură, artă, informaţii, religie şi alte domenii care privesc identitatea etnică a românilor din fosta Iugoslavie. Programul Comunităţii prevede şi angajarea pentru păstrarea obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti. Sprijină apariţia de publicaţii locale periodice. Militează pentru păstrarea identităţii etnice, naţionale, culturale, lingvistice. C.R.I. reprezintă şi apără interesele românilor din lugoslavia în faţa organelor şi organizaţiilor din ţară şi străinătate.

  Uniunea Societăților Cultural-Artistice din Iugoslavia

  Uniunea s−a constituit la Vârşeţ în luna martie 1998. Scopul Uniunii este organizarea şi coordonarea activităţii societăţilor noastre cultural−artistice care există şi desfăşoară activitate în toate localităţile cu populaţie românească din Banatul sârbesc. În scurt timp Uniunea şi−a confirmat necesitatea existenţei sale pe plaiurile noastre, organizând manifestări cultural−artistice reuşite. În final, se poate constata că minoritatea română din Serbia a înregistrat realizări semnificative prin instituţiile şi asociaţiile cu caracter românesc menţionate mai sus. Bineînţeles că aici s−au amintit doar unele realizări şi nu au fost cuprinse înfăptuirile splendide din domeniul literaturii de expresie românească, a artelor plastice, a teatrelor de amatori, precum şi organizarea ediţiilor festivalului de Folclor şi Muzică Românească, a Festivalului Copiilor şi a Fanfarelor din Banat.

Gligor Popi

Foto: Aspect de la o ședință a Consiliului Comunității Românilor din Iugoslavia ținută în sala mică a Primăriei din Vârșeț