De ce e neagră Marea Neagră şi ce taine ascunde în adâncuri

Feb 04, 2016

În Marea Neagră sunt situri ale unor corăbii greceşti şi din perioada epocii romane, fapt ce reprezintă o continuitate a civilizaţiilor în această parte a lumii. Cele mai vechi datează din secolul III înainte de Hristos şi merg până în epoca romano – bizantină, din secolele III – IV după Hristos.

Numele de Mare Neagră dat de turci provine din asocierea pe care o făceau popoarele antichității și evului mediu, între punctele cardinale și culori și fenomene meteorologice. Astfel popular punctele cardinale erau denumite chiar și de români astfel: Estul - Răsărit, Vestul - Apus, Nordul Miazănoapte (locul de unde vine întunericul/frigul) iar Sudul-Miazăzi (locul de unde vine lumina/căldura). La fel și turcii asociau nordul cu întunericul și de aceea au numit marea situată în nordul centrului imperiului lor Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc și azi Ak Deniz (Marea Albă).

Numele de Pontus Euxinus a fost dat de greci în timpul lui Herodot din Halikarnas, care de altfel consemnează acest fapt. Grecii din Halikarnas (Bodrum-ul de astăzi) care au fost coloniștii fondatori ai cetății Histria au numit-o marea primitoare dintr-un singur motiv, când ajungeau în partea finală a călătoriei lor venind din sudul Mării Egee, care dura preț de mai multe săptămâni, se întâmpla să rămână fără apă de băut la bordul corăbiilor lor. Călătoriile pe atunci spre Histria se făceau mai ales în primăvară. Ei bine, aici era singurul loc în care coborau gălețile și puteau bea apă din mare. De ce? Apa dulce adusă de Dunăre fiind mult mai puțin densă decât apa sărată se menține la suprafață și atunci mai ales primăvara la viituri dar și în restul anului la suprafața Mării Negre pe întinderi mari în zona gurilor de vărsare apa se poate bea.

Comandantul navei Kaptan M, Gheorghe Cioc, ne-a povestit că a traversat cele mai cumplite furtuni din Oceanul Indian şi din Mediterană, care ţineau şi câte trei zile, însă spune că Marea Neagră e cea mai periculoasă. „Aici, furtuna apare din senin. Pleci în cursă pe o mare lină şi deodată se încreţeşte apa şi apare furtuna", povesteşte omul mării.

Pescarii şi marinarii cu vechime spun că orice obiect metalic scufundat în apele Mării Negre la peste 100 – 150 de metri devine negru. De unde acest lucru? Specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ spun că la adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, un gaz dizolvat în apele Mării Negre, care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb, sulfura de fier. După această adâncime, nu există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt doar bacteriile.

  Culorile curcubeu ale Mării Negre

Foarte rar, Marea Neagră se colorează în diferite nuanţe, de la albastru închis spre bleumarin, trecând prin azuriu si turcoaz, până la lila deschis.

Specialiştii au întotdeauna o explicaţie şi spun că marea îşi schimbă culoarea în funcţie de cantitatea de sedimente pe care le varsă Dunărea în mare, de substratul mării, de microalgele care trăiesc şi se dezvoltă în apa mării, de felul în care razele soarelui se oglindesc pe luciul apei.

Muzeul din adâncuri

Conform estimărilor, în adâncurile Mării Negre sunt 20 de epave care fac parte din patrimoniul naţional, adică au o valoare de peste 100 de ani. Un punct de interes ar putea fi epava distrugătorului Moskva, cea mai mare navă de luptă din cel de-al Doilea Război Mondial, descoperită de scafandrii de la Respiro în 2011. Vasul s-a scufundat în timpul conflagraţiei mondiale, după ce de la bordul lui s-a deschis focul asupra oraşului Constanţa. Ea se află la aproximativ 40 de metri adâncime şi la o distanţă de 20 de kilometri de ţărm, în zona Tuzla.

  Oraşele subacvatice

La fel de importante sunt şi urmele vechilor cetăţi Tomis, Histria, Callatis şi Argamum, cândva înfloritoare la Pontul Euxin.

„Avem indicii sigure că în Marea Neagră sunt situri ale unor corăbii greceşti şi din perioada epocii romane, fapt ce reprezintă o continuitate a civilizaţiilor în această parte a lumii. Cele mai vechi datează din secolul III înainte de Hristos şi merg până în epoca romano – bizantină, din secolele III – IV după Hristos. Noi putem spune că tot platoul continental al Mării Negre (care se întinde în larg până la 100 kilometri în zona Deltei Dunării şi până la 60 de kilometri în sud) este sit arheologic “, dezvăluie cercetătorul Constantin Chera, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa.

  Potopul lui Noe a avut loc în Marea Neagră?

Biblia vorbeşte despre un mare potop căruia nu i-a supravieţuit decât Noe şi familia sa. Exploratorul Robert Ballard, cel care a descoperit şi Titanicul, a venit cu o  echipă de cercetători în Marea Neagră, pentru a căuta dovezi referitoare la Potopul lui Noe pe meleagurile noastre. Exploratorul împreună cu echipa sa au făcut fotografii şi au cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, de la o adâncime de aproximativ 170 de metri, potrivit unui articol publicat în Washington Post. Zonele care au fost inundate aparţineau unui ţinut uscat, inundat brusc de apă sărată. Exploratorul a plasat catastrofa în urmă cu 7.500 de ani.

De ce îngheaţă Marea Neagră

Marea Neagră este locul unde iarna scrie cele mai frumoase poveşti în gheaţă. Lumea ireală creată de anotimpul geros la Constanţa a fost admirată de o lume întreagă. De ce îngheaţă Marea Neagră? Explicaţia o dau specialiştii: pentru că este una dintre cele mai slab salinizate mări de pe glob. Valorile de salinitate se încadrează între 10 - 22 la mie, faţă de 35 la mie cât are, de exemplu, Marea Mediterană.

  Flux şi reflux în Marea Neagră

La o scară mai mică, şi în Marea Neagră se produc flux şi reflux. Diferenţa dintre înaintarea mării spre uscat şi retragerea ei este de doar 10 -11 centimetri. Fluxul şi refluxul apar datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. La nivelul Mării Negre, mareea este la scară mică întrucât avem o mare cu o singură ieşire - prin strâmtoarea Bosfor. Triunghiul Bermudelor din Marea Neagră În Marea Neagră se întâlnesc anomalii similare cu cele care se petrec doar în Triunghiul Bermudelor. O forţă necunoscută atrage vapoarele spre stânci, iar în zona Insulei Şerpilor marea ia foc. Comandantul de navă Valentin Stan îşi aminteşte că, atunci când trecea cu vaporul prin zona Tuzla-Caliacra, acul busolei se mişca necontrolat. „Aici aşa se întâmplă de când e lumea şi pământul. Timonierul folosea girocompasul, care nu era influenţat de perturbaţiile magnetice“, spune el. Nava de pasageri „Împăratul Traian“, construită în 1906 în şantierele din Franţa, a căzut victimă unei astfel de deviaţii magnetice şi a naufragiat pe stânci, la 12 mile de Capul Tuzla, în dreptul satului Tatlageac, în anul 1927.

Glicherie Caraivan, cercetător principal la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie Marină, spune că este vorba de un câmp magnetic produs de o falie (o ruptură apărută în scoarţa Pământului, ca urmare a mişcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de straturi) în zona Şabla. „La Şabla avem o falie inframoesică în structura adâncă a globului, ce trece prin partea mediană a Câmpiei Române, iar câmpul electric şi cel magnetic sunt perturbate. Navigatorii percep astfel mişcări dezordonate ale acului magnetic“, arată cercetătorul.

Sursa: m.adevarul.ro