Sclipiri ale vremurilor trecute la Nicolinț

Mar 30, 2016

convorbiri.jpg

Este vorba despre vizita canonică a Preasfinției Sale Dr. Iosif Tr. Badescu la Nicolinț, în prima decadă a lunii octombrie a anului 1928, despre modul cum a fost așteptat cu suita Sa de nicolinceni, în frunte cu preoții Teodor Petrică, președintele Partitului Român, de Teodor Ciobanu, de Corneliu Lăpădat și diaconul prespiter Traian Petrică...


S-a întins o horă mare. Un grup n-a știut ce să facă de mare fericire. Era forfotă: țărani, intelectuali, femei, bărbați, copii mici... Nicolinceni, milițienii străvechi, grănicerii și până azi ai gândului național, au fost toți în jurul șefului național: dl. Teodor Petrică, președintele Partidului Român... se spune, între altele, în articolul publicat în ziarul “Nădejdea” (1928).


Tot în “Nădejdea”, din 6 decembrie 1928, este publicată Convocarea membrilor Comitetului Executiv al Partidului Român, semnată de președintele Teodor Petrică, pe ziua de 12 decembrie 1928 în sala hotelului “Herz” din Carlsdorf (Ban. Karlovac).


În cartea d-lui Trințu Măran, un entuziast cercetător din Viena, originar din Uzdin, întitulată “Documente din istoria regimentului de graniță german-bănățean”, editura autorului, Viena, 1991, la pag. 143, Anexa 15, se află un “Inscris “Declarație”, întocmit în 31 octombrie 1820 “cu ocazia cererii comunei Nicolinț de a primi în folosință, cu înscrierea în cartea funduară, a sectorului de teren Slatina, aflat în pășunea lor, în mărime de 430 jugăre, care în planul de repartizare al acestei Stațiuni este însemnat cu litera K, sub următoarele condiții, cu cari este de acord întreaga comună Nicolinț...”

Satul 899, nr. 14

 

Articole similare selectate pentru tine

Trecerea subită de la copilărie la statusul de tânără nevastă (I)

Chipul femei și rolul care îi revine în societate, raportat la timpurile trecute, ne oferă o suită de posibilități de interpretare și analiză.

Școala din Nicolinţ

Nicolințul datează din anul 1404 şi aparţine Comunei Alibunar. Conform datelor statistice, aici au trăit cândva 4000 de suflete. Numărul acestora s−a micşoarat din an în an, astfel că în prezent, conform ultimului recensământ, să trăiască doar 1350 de locuitori, 900 cu domiciliu permanent.

Portul popular românesc din Nicolinț

Membrii familiei SURCEA, nr. casei 575, prin anii l930: Iosa (l898 – l972) cu soția Maria (l899–l988), o vrednică țesătoare la război, fiica Anuța (l9l9-2012) și fiul Valeri (l927–l993).