Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
1816, anul fără vară
Apr 14, 2016
În 1816, s-a petrecut unul dintre cele mai bizare fenomene din istoria recentă a omenirii, temperatura scăzând cu 0,4 grade Celsius, ceea ce a dus la apariția așa numitului an fără vară. În acest an au fost semnalate ninsori și înghet în lunile iunie și iulie, atât în Noua Anglie cât și în toată Europa de Nord.
În anul 1816, a fost înregistrată cea mai rece vară până în zilele noastre. Acest fenomen a fost posibil datorită unei uriașe erupții vulcanice, ce a avut luc cu un an înainte, în 1815, a vulcanului Tambora din Indonezia. Uriașa explozie a fost auzită de la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Din cauza acestei erupții, în atmosferă a fost eliberată o cantitate foarte mare de cenușă, care s-a răspândit pe mii de kilometri și care a fost de vină pentru răcirea climei și defertilizarea solului.
O altă problemă pe care au întâmpinat-o oamenii în „anul fără vară“ a fost și aceea a schimbărilor bruște de temperatură. Situația din anul 1816 a fost de-a dreptul groaznică, deoarece oamenii nu știau cauza dezastrului. Abia după sute de ani oamenii de știință au putut afirma că dezastrul a survenit în urma acumulării de cauze astronomice, fiind vorba și de o perioadă de minim solar, cât și geologice. Datorită acestor anomalii climatice, anul 1816 a rămas în istorie ca un an al foametei, o foamete puternică a bântuit în toată emisfera nordică a planetei.
Efectele cele mai puternice s-au resimțit în regiunea Altanticului de Nord – în partea estică a Statelor Unite ale Americii, în regiunea de răsărit a Canadei și în vestul Europei. În lunile mai și iunie 1816, înghețuri neașteptate au distrus cea mai mare parte a culturilor. La începutul lunii iunie, a nins în statele americane New York și Maine, iar în orașul canadian Quebec, stratul de zăpadă a ajuns la 30 cm. În iulie și august, americanii puteau vedea gheață pe suprafața râurilor și a lacurilor. Și mai înfricoșătoare erau schimbările bruște ale vremii: în câteva ore, temperatura creștea până la valorile normale ori le depășea, ajungând la 35 grade, pentru ca, în alte câteva ore, să ajungă la punctul de îngheț.
Recoltele au fost compromise pe o mare parte a suprafețelor plantate. Prețurile cerealelor au urcat dramatic; oamenii au început să sufere de malnutriție, și-au facut apariția epidemiile, iar mortalitatea a crescut.
În Marea Britanie, sute de familii de țărani din regiunile cele mai greu lovite au pornit în pribegie, cerșind. În Germania și Elveția, în Marea Britanie și Franța, oamenii disperați de foame se răsculau, incendiau și jefuiau depozitele de grâne. A fost cea mai cumplită foamete a secolului al XIX-lea. Efectele erupției s-au resimțit și în anii următori: iernile 1816-1817 și 1817-1818 au fost mult mai grele decât de obicei, iar verile anilor 1817 și 1818 au fost reci, deși nu la fel de friguroase ca vara din 1816.
Sursa: teoriisecrete.ro
Articole similare selectate pentru tine
Un copil din patru riscă sărăcia în Europa
Mai mult de un sfert dintre copiii din Europa sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, lucru ce va avea repercusiuni pentru ei pe tot parcursul vieții. Marți, 24 noiembrie, deputații europeni au votat o rezoluție ce îndeamnă țările UE să stimuleze eforturile de combatere a sărăciei în rândul copiilor și a inegalităților sociale. Textul a fost aprobat cu 569 voturi pentru, 77 împotrivă și 49 de abțineri.
UE riscă să se prăbușească precum Imperiul Roman
Europa riscă să se prăbuşească la fel ca Imperiul Roman din cauza crizei migranţilor, a susţinut într-un interviu pentru Financial Times premierul olandez Mark Rutte, a cărui ţară va prelua la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Populația Europei de Sud-Est, tot mai puțină
Organizația Națiunilor Unite a publicat raportul „Perspectivele populației lumii”, în care a fost evaluat numărul locuitorilor tuturor țărilor de pe glob, la finea secolului XXI. În conformitate cu ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), sub numele de World Population Prospects („Perspectivele populației mondiale”), în țările din Europa de Sud-Est în deceniile următoare va fi o scădere a populației în timp ce în unele țări de pe alte continente vor fi creșteri substanțiale ale populației.