Drumul Împăratului din hotarul Toracului

May 12, 2016

2 Din hotarul Toracului.jpg

De la romani încoace, căile rutiere, cum li se zice astăzi, sau mai pe înţelesul tuturor – drumurile de pământ de astăzi, aveau o importanţă aproape colosală pentru toate imperiile care s-au secondat de la Domnul Iisus Hristos şi până în zilele noastre.


Poate că cea mai cunoscută exclamaţie legată de importanţa acestora avea următorul mesaj istoric: „Toate drumurile duc la Roma”, punctul nevralgic al Vechiului Continent de altădată, scrie Ionel Miat în săptămânalul Libertatea.

Străbunii noştri au făcut să şerpuiască prin hotarul Toracului aşa numite „linii”, adică drumuri de ţară menite deplasărilor truditorilor ogoarelor cu trăsura şi caii. Acestea delimitau două rânduri de holde şi mărimea lor varia de la 2-3 metri sau chiar mai mult. Uneori pe o margine sau pe ambele erau săpate canale care serveau în reţeaua de irigare şi desecare a holdelor.

Probabil că primul drum din Toracu-Mare a primit o denumire simbolică „Drumul Bisericii”, fiindcă pornea din interiorul localităţii, unde a fost staţionat primul lăcaş sfânt din Săcălazul de altădată. Bineînţeles că şi hotarul Toracului Mic are mai multe drumuri de ţară care au denumiri la fel de simbolice.

Pentri istorici şi cercetători ai Imperiului Austro-Ungar, cel mai de seamă este „Drumul Împăratului”, el fiind cunoscut printre torăceni ca „Drumu Mare”. De fapt, pe aici a trecut în epoca sa împărăteasa Maria Tereza, cu întreg alaiul de la curte şi probabil cu trupele armate care o însoţeau. Se poate afirma că pe această rută se ajungea la Timişoara, un oraş destul de mare pe acele vremuri în Imperiul Habsburgic.

De la octogenarii din Torac am auzit că îniţial drumul avea o lăţime considerabilă de 30-40 metri. După plantarea minunaţilor duzi seculari pe o margine şi de alta a Drumului Împărătesc, respectiv după săparea reţelei de canale pentru irigare şi desecare, drumul s-a micşorat simţitor. Probabil că între rândurile holdelor, de o parte şi de cealaltă, au mai rămas 18 metri. Dar, în urma scoaterii duzilor pe diagonala Ravni Topolovac, Torac, Jaša Tomić şi ararea chiar a canalelor care nu aveau adâncime prea mare, azi acest drum are 2-3 metri lăţime.

Întreprinderea de păstrare a spaţiilor verzi „EKOS” va aplica un proiect de sădire a unei noi perdele de copaci şi de lărgirea „in extremis” a fostului drum al împărătesei austro-ungare Maria Tereza.

 

Articole similare selectate pentru tine

Unicul ulm din hotarul torăcean are peste 250 de ani

Din vara anului 2012 a început ideea de a păstra unicul ulm din hotarul torăcean pe care l-au adus strămoşii torăceni, odată cu stabilirea lor pe acest pământ.

Un actor torăcean cucereşte România

Kornel Mili, tânărul actor din Torac care a obţinut la ediţia de anul trecut a ,,Zilelor de Teatru" premiul III în categoria rolurilor masculine, îşi continuă ascensiunea în carieră.

Tinerele talente au dovedit că iubesc cântecul românesc

Consiliul Festivalului a organizat sâmbătă, 23 aprilie a.c., la Şcoala Generală „George Coşbuc” din Torac cea de-a doua preselecţie a soliştilor vocali şi instrumentişti, candidaţi pentru participarea la Festivalul de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina, care se va desfăşura în zilele de 3 şi 4 iunie la Coştei.