Unicul ulm din hotarul torăcean are peste 250 de ani

Jan 09, 2017

Din vara anului 2012 a început ideea de a păstra unicul ulm din hotarul torăcean pe care l-au adus strămoşii torăceni, odată cu stabilirea lor pe acest pământ.

Această idee s-a transformat într-o temă, care a fost luată foarte serios de către câteva persoane din Torac, care au mers un pas mai departe. La chemarea lui Mircea Lelea şi a lui Viorel Ghereu, ulmul a fost vizitat atunci de o delegaţie din Novi Sad, de la Institutul Provincial pentru Protecţia Naturii. Čedomir Karović, inginer de silvicultură din Asociaţia de Ecologie „Avalon“ din Vârşeţ, iar mai apoi Jelena Marić şi Jelena Štetić din Novi Sad, au făcut vizite de muncă în hotarul torăcean. Au analizat aspectul exterior al ulmului, dăunătorii, s-au luat mostre, adică crengi, frunze şi altele şi s-a făcut analiza în laboratorul din Vârşeţ, unde s-a stabilit că ulmul are o vârstă între 240 şi 260 de ani.

Această idee a fost adresată Institutului Provincial pentru Protecţia Naturii, care din primavera anului 2014 a început un studiu, deci urmărirea ulmului cu începutul primei vegetaţii, apoi seminţa, dăunătorii, biodiverzitatea în jurul ulmului, etc... Apoi se va face un studiu complet, în baza căruia ulmul va fi protejat de stat. Reprezentanţii Institutului pentru Protecţia Naturii din Novi Sad vor veni mai des în timpul vegetaţiei.

Atunci, când ulmul va fi pus sub protecţia statului, şi proprietarul parcelei, în care este plantat ulmul, va fi însemnat în cadastrul şi în fondul Institutului şi va avea anumite limite în privinţa lucrărilor agricole pe această parcelă. Acest ulm este primul copac de pe teritoriul comunei Jitişte, care va fi protejat de stat, ceea ce înseamnă în special pentru Torac posibilitatea promovarea unei atracţii turistice şi ecologice, dar nu numai. Experţii deasemenea sunt foarte interesaţi, privind examinarea ulmului şi anume nu doar vechimea lui, ci şi soiul, fiind vorba despre un ulm campestru, deci un soi, care din cauza bolilor este foarte rar în Voivodina, au rămas doar câteva exemplare, care se află lângă apă, dar iată că „Ulmul din Boldur” a supravieţuit departe de apă în jur de 250 de ani.

Florin Rașa