Decizii importante pentru prezentul și viitorul minorității române

Jun 26, 2016

Pe data de 18 iunie, la Casa Butoarcă din Vârșeț, actualul birou teritorial din acest oraș al Consiliului Național a Minorității Naționale Române din Serbia, a avut loc ședința acestui organism reprezentativ. Discuțiile s-au axat pe o serie de probleme capitale și segmente importante pentru minoritatea noastră.

Ședința a deschis-o președintele CNMNRS, Daniel Petrovici, care a salutat prezența consulului de la Vârșeț Dan Constantinescu. Daniel Petrovici a subliniat importanța participării misiunii diplomatice a României la ședință, ceea ce, din motive neclare, nu s-a întâmplat până acum.

Consulul Dan Constantinescu a constatat că prezența sa la această ședință este ,,o participare inedită” și, după cum a mărturisit, speră că asistența reprezentanților misiunii diplomatice române la ședințele CNMNRS va deveni constantă, scrie Valentin mic în săptămânalul Libertatea.

Daniel Petrovici i-a informat pe membrii Consiliului și reprezentanții presei că la cele șapte puncte ale ordinii de zi se adaugă încă două: propunerea unui membru în consiliulul de administrație al Teatrului ,,Sterija” din Vârșeț și propunerea unui membru la Centrului Cultural Vârșeț. Așadar, toți membri ai CNMNRS prezenți la ședință au adoptat, în unanimitate, punctele care au vizat adoptarea proceselor -verbale de la ședințele din 25 februarie și 5 aprilie 2016 (ședință telefonică), precum și ordinea de zi pentru ședința din 18 iunie, cu cele două puncte adăugate.

Primul punct al ordinii de zi a fost rectificarea planului financiar al Consiliului pe anul 2016. După cum a explicat Daniel Petrovici, motivul rectificării bugetului este micșorarea bugetului Consiliului în dependență de cifrele primite în ultimele câteva luni din provincie, republică și de la autoguvernările locale. Au fost specificate cheltuielile planificate pentru anul 2016. Daniel Petrovici a dat explicații suplimentare în legătură cu menirea banilor primiți. El a subliniat, între altele, că banii primiți din partea autoguvernărilor locale vor fi redirecționați către toate societățile culturale și organizațiile cu caracter românesc din comuna respectivă de la care s-au primit.

Daniel Petrovici a mai spus că sursele alocate pentru anul 2016 au fost reduse drastic comparat cu anii trecuți, dar, după cum a spus, CNMNRS se străduiește ca prin gestionare responsabilă să nu reducă sursele pe care le acordă organizațiilor și societăților noastre, cu atât mai mult că pentru organizarea unor manifestări de amploare se primesc bani numai din partea CNMNRS. La acest capitol s-a mai spus că România nu a acordat niciun dinar pentru funcționarea CNMNRS. După cum s-a putut auzi la ședință, Consiliul Național Român este singurul care nu a primit niciun ban din partea țării mame.

La punctul trei a fost vorba despre Planul de acțiune pentru minoritățile naționale din cadrul Capitolului 23, activitate premergătoare deschiderii acestui important capitol din cadrul negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Din comisia formată la nivel național din nouă consilii naționale care au participat la întocmirea acestui document face parte și Marcel Drăgan din partea CNMNRS. El a prezentat patru capitole din 11 prin care CNMNRS a încercat să impună hotărâri importante pentru viitorul minorității noastre.

Marcel Drăgan a subliniat faptul că această activitate a CNMNRS asigură prosperitatea minorității noastre, datorită adoptării unor legi mai bune și a unei noi Constituții – lucru care va inevitabil în perioada care urmează. Dumnealui a menționat că activitatea CNMNRS a fost apreciată pozitiv din partea OSCE și a altor factori relevanți. În acest context, a fost vorba și despre eforturile CNMNR de a defini prin legi recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române ca biserică tradițională în Serbia. CNMNRS nu intră în partea canonică a problemei, ci se străduiește ca dreptul la religie să fie definit prin legea națională, care este o latură mult mai importantă a acestei probleme.

Referitor la activitatea Departamentului de învățământ, coordonatoarea Anișoara Țăran a prezentat acțiunile în legătură cu procedura de deschidere a despărțămintelor cu limba de predare română. Ea a spus că CNMNRS luptă pentru introducerea Limbii române cu elemente ale culturii naționale în sistem, atât în Voivodina cât și în Serbia de Răsărit.

Punctul patru a fost destinat pregătirii părții sârbe a Comisiei Mixte Interstatale a Republicii Serbia și României pentru Minoritățile Naționale. Marcel Drăgan a spus că la începutul lunii martie a avut loc o întâlnire a părții sârbe a Comisiei Mixte Interstatale Serbia și România, inițiată de Tanja Miščević, negociatorul-șef al Serbiei cu Uniunea Europeană. S-a vorbit despre negocierile și propunerile CNMNRS în legătură cu problemele comunității românești, cum ar fi retrocedarea proprietăților minorității române, inclusiv ale Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul următorului punct al ordinii de zi, Nicu Ciobanu a fost numit, unanim, în calitate de director al CPE ,,Libertatea” cu mandat de patru ani. Numirea lui Nicu Ciobanu la acest post a avut loc în urma concursului la care a fost singurul candidat și în temeiul hotărârii Consiliului de administrație al CPE ,,Libertatea”. În acest context a fost vorba și despre problemele cu care este confruntată CPE ,,Libertatea”, precum reducerea bugetului și limitarea angajărilor. Vorbitorii au apreciat eforturile directorului ,,Libertății” în ceea ce privește rezolvarea acestor probleme.

La punctul 7 au fost propuși trei membri în comisia artistică a Scenei profesioniste în limba română de pe lângă Teatrul Popular ,,Sterija” din Vârșeț și anume Nicu Ciobanu, Eufrozina Greoneanț și Laura Ecovoiu. Daniel Petrovici a spus că s-a ținut cont să fie aleși profesioniști și intelectuali. Tot la acest punct, s-a confirmat rămânerea Aurorei Gaita în consiliului de administrație al Teatrului ,,Sterija” din Vârșeț.

La penultimul punct au fost confirmate hotărârile Consiliului Executiv din domeniile învățământului, culturii și informării.

La Diverse, președintele CNMNRS a vorbit despre întâlnirea sa cu Preasfințitul Episcop Daniil al Daciei Felix. Discuțiile s-au axat pe închirierea spațiului din Casa Butoarcă, astfel că în temeiul unei anexe la Contractul inițial care va fi semnată pe o perioadă de 12 ani, Consiliul Național va închiria întreaga clădire, nu doar o parte, la prețul de 400 de euro. Lucrările de reconstrucție necesită investiții mari.

Membrii CNMNRS au susținut că la acest preț au putut găsi și alte spații de închiriere, dar că și-au dorit să sprijine Episcopia care este confruntată cu probleme financiare. Mai mult, Casa Butoarcă are o însemnătate aparte pentru minoritatea română, dar că a fost lăsată în paragină, având datorii neplătite de către alți beneficiari, pe care le-a reglementat CNMNRS.