Fotbalul la Vârșeț se practică încă din 1897 (2/3)

Oct 06, 2016

Amintim şi două cazuri pe care le considerăm insuccese: primul caz a fost atunci când sistemul competitiv, cu excepţia celui de rang național, a fost organizat pe ”zone”. La un pas de a intra în zona a III-a s-au aflat ”Budućnost” din Valjevo, ”Čukarički” din Belgrad și ”Jednistvo” din Vârșeț.

Meciul dintre ”Čukarički” din Belgrad și ”Jedinstvo” din Vârșeț s-a jucat ca meci premergător confruntării fotbalistice dintre Iugoslavia și Elveția. În acest meci, care a încântat întreg stadionul, s-a evidențiat în mod aparte jucătorul vârșețean Ilija Žarkov-Zeza. ”Jedinstvo” a condus cu 2:0, iar Ilija Žarkov-Zeza a primit aplauze îndelungate pentru jocul său spontan și golul marcat, acest meci n-a fost câştigat de ”Jedinstvo”.

Cel de-al doilea caz e de necrezut! Prin anii ’60, ”Jedinstvo” din Vârșeț s-a aflat în vârful clasamentului Ligii Voivodinei. După două meciuri jucate pe teren propriu a avut nevoie de un punct ca să se califice pentru o altă ligă, ceea ce ar fi fost cel mai mare succes al acestui club. Primul meci cu Subotica l-a pierdut cu 2:0, în cel de-al doilea cu ”Železničar” din Indjija, a purtat cu 2:0, ca la final să piardă cu 3:2. Dar, acesta-i sportul. Și bucuria și tristețea au aceeași valoare, și chiar din acest motiv fotbalul este veșnic.

Jubileul de 103 de ani de existență a Clubului de fotbal ”Vršac” din Vârșeț, a fost marcat recent, sub genericul ”CF ”Vršac” pentru toate timpurile”. Organizatorii au decis să sărbătorească acest jubileul, având în vedere că centenarul nu a fost marcat.

Clubului de fotbal ”Vršac” din Vârșeț i se alătură jucători noi, care prin talentul, munca și ambiția lor, au marcat perioda în care și-au desfășurat activitatea sportivă. În mod aparte s-a evidențiat Sima Radulj, care a fost remarcat la turneul menit tineretului de către conducerea Clubului de fotbal ”Reka” din Rijeka și la scurt timp a plecat acolo, unde a devenit preferatul publicului, alături de colegii săi Lukarić, Naumović, Antoljak și alții. În anul 1963, Marin Miljanko pleacă la ”Novi Sad”, unde sub directa îndrumae a lui Ferenc Arok și Hugo Ruševljanin, devine îndrăgit de iubitorii de fotbal novosădeni, alături de alți colegi, precum: Gavanski, Drazić, Brzić, Primajer, Drašković, Vrtnjan și alții. Jovica Kanački devine baza Clubului ”Proleter” din Zrenian, care joacă în Liga I. Mirko Mitin după intervenția dr. Aca Obradovi ć, pleacă în Clubul de fotbal ”Beograd”din Belgrad, unde joacă cu mare succes. Dragiša Kresojević – Gile joacă cu succes în ”Galenika” și se alătură șirului de cei mai buni portari pe care i-a avut Vârșețul. Pečenčić Andrija – Ded, în modul său specific își asigură locul în elita celor neuitați. Devine membru al reprezentanției de tineret. Jerković Strahinja, Varadjan Nikola și Bata Branov au fost reprezentanții unei generații memorabile. Însă, șirul tuturor acelor pe care Clubul de fotbal ”Vršac” îi poartă în sine, este lung: Vašalić, Zupunski, Marčeta, Muškinja, Karakalić, Aleksić, maestor de fotbal, Madja Pljević, neîntrecutul portar Mirko Mrdja, Dragan Dangubić – Taske, Raka Tešić, care a reprezentat clubul cu demintate la Bor și în alte cluburi, Jovičić – Beli, care pe lângă chemările insistente a lui ”Partizan” și ”Crvena Zvezda” rămâne devotat clubului vârșețean, apoi Polić, Bajin, Cvijaović, Nesić, Korolija – eternul fermecător, Branislav Bolesnikov – Suća, care în ultimul timp este directorul mari școli de fotbal din Novi Sad.

George Mohan