Fotbalul la Vârșeț se practică încă din 1897 (3/3)

Oct 11, 2016

Toți aceștia jucători rămân în memoria iubitorilor de fotbal, iar timpul scoate la iveală jucători tineri care reușesc să atragă atenția. Școala sub îndrumarea de specialitate a lui Nedeljković și Școala Asociației Sportive Vârșeț, condusă de George Mohan, contribuie la formarea jucătorilor de calitate, care au dovedit deja că au perspectivă.

Îi amintim pe: Lazevski ”Partizan” Belgrad, Radak, Živkov, Kojić, Ordje, Stojković, Vrenćev, Bogdanov, Vagić, Culibrk, Stupar, Gutesa, Pecencić, care pășesc cu pași mari spre cluburile pentru care au optat. În ei a trebuit investit, căci și unui laic îi este clar că fără muncă și investiții nu se poate face nimic. Ei ne-au demonstrat că merită în cel mai frumos mod, la meciul de debut în jubileul clubului: CF ”Vršac” - pentru toate timpurile. Jocul lor a fost notificat de: Mirko Mitin, Djordje Hadjikostić, Bogdan Radojev și Voja Blanușa. Constatarea generală a fost că jocul lor nu a lăsat pe nimeni indiferent și că există destui tineri care pot liber să fie incluși în ranguri competitive mai înalte.

Ideea de a marca Jubileul de 103 de ani de la înființarea, a apărut spontan. La început am purtat doar discuții între noi, care am petrecut foarte mult timp în club. Unii au fost de părere că ar trebui să marcăm 103 de ani de fotbal la Vârșeț, unde am aduna laolaltă toate generațiile de fotbaliști.

În anul 2013, CF ”Vršac” a trebuit să marcheze centenarul – 100 de ani de existență. Dar, nu a fost să fie.

Așadar, cinci oameni: Vlahović Pavle, Gutesa Rajko, Radisavljević Rada, Aleksandar Stojaković și subsemnatul George Mohan, au fomat Comitetul de organizare al jubileului ”CF ”Vršac” - pentru toate timpurile”. Am știtu că în fața noastră sunt sarcini pe care le vom realiza doar prin muncă asiduă. Am depus efort, am dat totul de la sine. Am devenit conștineți de faptul că am reușit, abia când seara jubiliară s-a apropiat de final. Felicitări și laude am primit din toate părțile. Avem și promisiuni ferme că astfel de manifestări sau măcar asemănătoare, vor deveni tradiționale.

Jucătorii români care au jucat în Clubul de fotbal ”Vršac”:

Bojin Aurel (Seleuș), Dumitru Sârbu (Alibunar – a jucat la Olimpiada de la Ljubljana), Pavel Motojorescu, Viorel Miuța (Râtișor), George Mohan (Sân-Mihai – a jucat la ”Voivodina” Novi Sad), Mihai Pascu (Straja), Ion Tismenar (Straja), Pau Mihai (Marcovăț), Traian Barbu (Petrovasâla), Dănuț Jurca (Râtișor – a jucat la ”Osijek” Croația), Eugen Pascu (Mărghita), Viorel Micșa (Maramorac – a jucat la ”Sumadija” Arandjelovac), Andrei Ardelian (Alibunar – a jucat la ”Proleter” Zrenjanin).

Tineret: Mugurel (Glogoni), Viorel Serafolean (Râtișor), George Ulman (Râtișor), Alexandru Cacovan (Srediștea Mică), Nicu Ardlean (Sân-Mihai), Teo Vinu (Mesici) și Panta Cebzan (Vârșeț). În echipele de tineret au mai jucat: David pascu, Milian Almăjan, Pegea Avramescu, Victor Avaramescu, Marius Popi și Valentin Lotrean.

Seniori: Nelu Miclea (Marcovăț), Stefan Oalge și Filip Oreșcovici.

Câteva cuvinte despre autor

Mă numesc George Mohan. Ca foarte tânăr, m-am stabilit la Vârșeț, spre a termina școala. Iubesc fotbalul din frageda tinerețe, iar dragostea și talenul mi-au fost remarcate de Zdravko Rajkov, jucător al ”Voivodinei” din Novi Sad, la invitația căruia merg acolo. Acolo l-am avut ca antrenor pe Branko Stanković, iar ”Voivodina” a devenit campioana țării. În urma unui accident, am fost transferat la ”Radnicki” Sombor. Fiind conștinet de gravitatea accidentului, mă reîntorc la Vârșeț, unde am parte de cele mai frumoase zile jucând fotbal. Am jucat alături de generații de fotbaliști excelenți, cu care am devenit foarte buni prieteni.

Vă rog să nu-mi luați cu părere de rău! Nu sunt Casius Clai (eu și eu!), însă cometatorii sportivi și iubitorii de fotbal din toată Voivodina, dar în mod aparte spectatorii vârșețeni au știut să spună: ”A existat odată o componeță excelentă - ”half linia”: Mohan, Brankov și Ogrizović”.

Recunosc, îmi place cum sună!

George Mohan