Maestrul Ion Vidu la Vârșeț

Oct 11, 2016

Celebra “Reuniune de cântări” din Lugoj, dirijată de maestrul Ion Vidu a concertat la Vârşeţ la începutul secolului trecut.

Activitatea corală vârşeţeană era deosebit de bogată la începutul secolului al XX−lea. Această dezvoltare începe încă la jumătatea secolului al XIX−lea, odată cu înfiinţarea primelor formaţii corale în oraş. Nu trebuie uitat faptul că în aceaşi perioada în toate părţile Banatului muzica corală are o ascensiune vizibilă. Sub influenţa formaţiilor maghiare şi germane, dar şi sub influenţa muzicii europene, multe localităţi din Banat îşi înjghebează “reuniuni de cântări ale romanilor”. Tradiţia muzicii corale îşi începe existenţa. Este interesant faptul că la activitatea corală nu işi dau aportul numai intelectualii vremii. Dimpotrivă, primele coruri româneşti bănăţene erau alcătuite din ţărani, plugari. O astfel de formaţie a fost şi renumitul “Cor al plugarilor” din Chizătău înfiinţat în anul 1857. Şirul corurilor Bănăţene va continua cu înfiinţarea multor alte formaţii ale ţăranilor, meşteşugarior şi a altor iubitori de cant coral. Cea mai veche formative românească de acest gen, în Banat, este considerata “Reuniunea de cântări’” din Lugoj pe care vârşeţenii au avut ocazia să o asculte. Ion Vidu este una dintre cele mai marcante personalităţi ale muzicii româneşti. Pentru bănăţeni el este un simbol al cântării corale. Plecat dintr−o familie de dascăli el ajunge să urmeze cursurile Conservatorului din Iaşi, fiind descoperit da către cunoscutul compozitor Gavril Muzicescu, dealtfel director al Conservatorului amintit. Reîntors la Lugoj, va începe “munca apostolică” de „propovăduire a muzicii”. El va fi forţa mobilizatoare a “Reuniunii de cântări” ce avea să devină celebră. Vârşeţul nu a fost mai prejos când este vorba despre activitatea corală. La începutul secolului al XX−lea, funcţionau aici în jur de 15 formaţii corale. Publicul era obişnuit se asculte muzica de calitate şi era izbitor de frumos. În anul 1912 românii vârşeţeni pun temeliile unui cor bisericesc ce există şi astăzi. Chiar acesta a fost momentul pentru vizite mari. Anume, cu ocazia sfinţirii noii biserici româneşti din Vârşeţ, aici are loc şi un concert al “Reuniunii de cântări” din Lugoj. Corulblugojan a fost invitat să ia parte la festivităţile prilejuite de sfinţirea lăcaşului nou. În seara de 23 mai/5 iunie 1913 de Ziua Înălţării Domnului la orele 20,30 a început concertul “Reuniunii” din Lugoj sub bagheta lui Ion Vidu. Alături de oaspeţii lugojeni, în aceeaşi seară mai evoluează “Muzica militară” de la regimentul nr. 43 din Biserica Albă. Oaspeţii lugojeni au avut un repertoriu destul de bogat, cuprinzând, pe lângă lucrări româneşti şi lucrări din opera marilor compozitori europeni. Se cânta muzica actuală, la zi, aceeaşi cu cea cântată şi în marile centre culturale europene ale timpului. După concert au urmat, după obiceiul timpului, dansul.

Nu putem şti dacă vizita lui Ion Vidu alături de corul din Lugoj, în anul 1913 a fost unicul popas al compozitorului la Vârşeţ. Ştim doar că această vizită a fost mai mult decât o simplă concertare. În cartea sa întitulată “Preste deal” Doru Popovici afirmă că Ion Vidu, cu ocazia vizitei la Vârşeţ din anul 1913 face cunoştinţă cu câteva culegeri de melodi sârbeşti care a dorit să le armonizeze mai târziu. Este cert şi faptul că vârşeţenii au păstrat contactul cu maestrul Vidu până la moartea acestuia. La mormântarea lui Ion Vidu, în anul 1931, românii de aici îşi trimit reprezentanţii care sa−l însoţească pe ultimul drum pe cel care a fost părintele corurilor bănăţene. Corul bisericesc din Vârşeţ interpretează şi astăzi „Liturghia” de Vidu. Nu ştim dacă maestrul a lăsat−o drept moştenire prietenilor de aici. Cu siguranţă însă, vizita la Vârşeţ şi ocazia ca publicul din oraş să poată lua contact cu “Reuniunea” din Lugoj şi cu corifeul ei Ion Vidu, a lăsat o amprentă de aur în istoria muzicală nu numai a românilor ci şi a celorlalţi locuitori ai oraşului de la poalele dealului.

Eugen Cinci