Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Vârșețul în Evul Mediu, noi descoperiri
Oct 18, 2016
Prelegerea "Vârșețul în Evul Mediu" a fost ținută în Salonul Bibliotecii Orășănești, joi, 13 octombrie, locul fiind neîncăpător pentru cei care iubesc istoria orașului sub Culă. Prelegerea a fost organizată cu prilejul aniversării jubileului a 300 de ani de la eliberarea Vârșețului de turci, iar vizitatorii, adunați într-un număr mare au venit, în principal, din cauza noilor informații anunțate despre trecutul orașului.
De fapt, dr. Aleksandar Krstić, cercetătorul de la Institutul de Istorie din Belgrad, a pregătit, pentru această ocazie, date istorice care pun o nouă lumină asupra istoriei Vârșețului.
În urma cercetărilor sale a ajuns, printer multe altele, la informația că localitatea cu denumirea "Podvršan" din Evul Mediu nu este, cum se credea până în prezent – Vârșețul, ci o localitate din România. Cercetătorul Krstić spune că cea mai veche denumire a Vârșețului este Er(d)Somlyó (în maghiară), această denumire datând din 1227, când arhiepiscopul de Kalocsa a făcut schimb dând regelui Andrei (András) al II-lea localitatea Vârșeț și primind în posesie localitatea Pozega din Slavonia.
La Vârșeț a existat și mănăstire dominicană în secolul al XIII-lea, iar construcția turnului după care orașul este cunoscut nu datează din secolul al XV-lea, cum se credea, ci dr. Aleksandar Krstić plasează construcția în secolul al XIII-lea, imediat după plecarea mongolilor de pe aceste meleaguri, când în primăvara lui 1242 regele Bela al IV-lea (1235-1270) începe construcția masivă de fortificații de piatră pentru a consolida apărarea țării, printre care, se presupune, și fortificația din Vârșeț. Totuși, primele date scrise despre cetatea Vârșețului dr. Krstić găsește abia în 1323.
Înainte de 1431, regele Sigismund face cadou orașul și împrejurimile sale despotului Đurađ Branković.
De asemenea, sa dovedit că unele din datele atribuite Vârșețul nu sunt adevărate. Astfel, de mult timp circulă afirmația că în anul 1494 trezorierul regelui Vladislav al II-lea a plătit 10,5 florini de aur pentru un butoi de vin de la Vârșeț. Cu toate acestea, în registrele maghiare din 1494-1495 scrie altceva: pentru rege pe data de 28 februarie 1495, in Wereche, unde se găsea în acel moment, s-au cumpărat septem vasa vini, care sunt plătite 74 de forinți.
Pe baza mișcării regelui, care se poate monitoriza chiar și cu cartea de calcul, este ușor de constatat că este vorba de orașul Virovitica (mađ. Verőce) și nu de Vârșeț.
Prelegerea susținută de dr. Aleksandar Krstić, îmbogățită cu date din surse valide citate, plasează Vârșețul și turnul său și mai mult în trecut, deschizându-se astfel o nouă pagină (sau ștergându-se una veche?) în istoria orașului nostru.
Alte prelegeri precum ”Vârșețul în anii de dominație otomană" și "Eliberarea Vârșețului de sub jugul turcesc" vor avea loc în lunile următoare.
Organizatorii acestor prelegeri sunt: Institutul de Istorie din Belgrad, Asociația ”Felix Mileker„ și Biblioteca Orășănească din Vârșeț, iar moderatorul evenimentului profesorul de istorie Neven Daničić.
Gabriel Gașpar
Foto: Dr. Aleksandar Krstić, cercetătorul de la Institutul de Istorie din Belgrad și moderatorul Neven Daničić, profesor de istorie
Articole similare selectate pentru tine
Ziua și Sărbătoarea Liceului ”Borislav Petrov Braca” din Vârșeț
Ziua Liceului „Borislav Petrov-Braca” din Vârşeţ şi patronii spirituali ai acestei instituții de învățământ - Sfinții Chiril și Metodie au fost marcați în mod festiv, prin cântece, dansuri și poezii, pe data de 24 mai a.c., în amfiteatrul Liceului.
Ziua în care Vârșețul a fost amenințat de erupția vulcanică!
Din adâncul muntelui s-au auzit bubuituri, de parcă lava, sub înaltă presiune, amenință să explodeze tot momentul la suprafață. Înspăimântați de erupția vulcanică, cetățenii au trimis o delegație la primărie, unde au încercat să-i liniștească explicându-le că Vârșețul și zona înconjurătoare nu este amenințată de nici un vulcan. Dar degeaba, frica era mare.
Ziua Culturii Naționale ”Dor de Eminescu” la Vârșeț
La ”Casa Butoarcă” din Vârşeț, respectiv la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia și al Societății de Limba Română din Voivodina, a fost marcată Ziua Culturii Naționale, respectiv ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu.