Prințesa Mărioara, prima și ultima regină a Iugoslaviei

Oct 24, 2016

În ziua de azi foarte puţini cunosc povestea prinţesei românce, devenită mai apoi ultima Regină a Iugoslaviei. Este vorba de Prinţesa Mărioara, cunoscută şi sub numele de Mignon, fica Regelui Ferdinand al României şi a Reginei Maria.

Născută pe 6 ianuarie 1900, sau după calendarul iulian 27 decembrie 1899, în Germania la Gotha, în timpul unei vizite a Reginei Maria de sărbători la castelul mamei sale. Gurile rele spun că Mărioara ar provenii dintr-o relaţie extraconjugală a Reginei Maria cu un verişor al acesteia, Boris Romanov. În ciuda acestor zvonuri, care au ajuns şi la urechile lui Ferdinand, acesta pleacă în Germania şi o recunoaşte pe Mărioara ca fiind fica lui.

Ajunge în ţară câteva luni mai târziu, unde la insistenţele tatălui său, Ferdinand, pe atunci prinţ moştenitor, este botezată în religia ortodoxă, scrie teoriisecrete.ro.

Datorită apropierei de vârstă, Mărioara a fost mai ataşată de fratele ei mai mic, prinţul Nicolae, născut în 1903. Aceştia au avut aceaşi doică, şi au avut parte de o educaţie aleasă, având profesori percum marele Nicolae Iorga, şi George Enescu.

Nunta Regelui Alexandru I al Serbiei şi Prinţesei Maria a României a avut loc la Belgrad, la 9 iunie 1922

În timpul primului război mondial, Mignon este prezentă tot timpul alături de mama ei, Regina Maria, îngrijind răniţi în spitalele de campanie.

După încheierea războiului, geografia Europei se schimbă, şi odată cu aceasta, aristocraţia europeană caută să-şi întărească legăturile pentru a rezista pe scena istoriei, prin mariaje aranjate între puţinele case regale rămase în picioare.

Pentru a întări poziţia noii Românii Mari, Regele Ferdinand îşi mărită fica Elisabeta cu prinţul moştenitor al Greciei, iar pe Carol, viitorul rege, cu Elena, o prinţesă din casa regală a Greciei. Alesul pentru Mărioara avea să fie Alexandru Karađorđević (Carageorgevici), întâiul rege al Regatului Iugoslaviei. Alexandru a fost ales la sugestia Reginei Maria, care îl cunoscuse în timpul negocierilor de pace de la Paris, pe atunci prinţ moştenitor al Serbiei. În anul 1921, Alexandru urca pe tronul Serbiei, şi primul crăciun în calitate de rege îl petrece în România, unde o întâlneşte pentru prima dată pe cea care avea să îi fie soţie, Mignon. La dineul din 9 ianuarie 1922 de la Castelul Peleş, este anunţată oficial logodna dintre Regele Alexandru I al Serbiei şi Prinţesa Maria a României, logodnă a cărei ceremonie religioasă are loc în data de 20 februarie 1922, în Bucureşti la Palatul Cotroceni.

Nunta a avut loc la Belgrad, la 9 iunie 1922, fiind invitate peste 500 de persoane şi diverse capete încoronate ale Europei, Mărioara fiind practic nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii pe linie maternă. Viaţă Mărioarei s-a schimbat brusc, acum era regina Serbiei, a trebuit să înveţe limba şi istoria Serbiei, dar să şi participe la diverse ceremonii publice.

Se spune că noua regină a Serbiei a fost foarte iubită de popor, spre deosebire de soţul ei, Alexandru care avea unele apucături dictatoriale.

Din 1929, după ce Serbia anexează Croaţia şi alte teritorii învecinate, Mărioara devine prima, dar şi ultima regină a Iugoslaviei.

Ca rod a iubirii dintre Alexandru şi Mărioara, s-au născut trei prinţi: Petru, moştenitorul tronului, Tomislav şi Andrei

Ca rod a iubirii dintre Alexandru şi Mărioara, o iubire sinceră după cum scria Mărioara în memoriile acesteia, s-au născut trei prinţi: Petru, moştenitorul tronului, Tomislav şi Andrei. În octombrie 1934, viaţa liniştită a Mărioarei se termină brusc odată cu asasinarea soţului acesteia la Marsilia, de către un militant croat, ce dorea dezmembrarea Iugoslaviei. Mărioara a scăpat datorită faptului că a abandonat în ultimul moment călătoria alături de soţul său, cu vaporul, şi a preferat călătoria cu trenul, din cauza unei crize de rinichi, urmând să se întâlnească cu acesta la Paris.

După asasinat, la tronul Iugoslaviei a urmat Petru, devenind Petru al II-lea - regele Iugoslaviei, ajutat până la majorat de câtre Paul al Iugoslaviei, un văr al fostului rege Alexandru, care nu a dorit ca noua Regină Mamă Mărioara, să se implice în guvernarea ţării, de teama Casei Regale a României care ar fi putut avea influenţe asupra Mărioarei.

Prințesa Mignon-Mărioara a României

Odată cu izbucnirea celui de-al II-lea război mondial, Mărioara se stabileşte în Anglia de unde transmite un mesaj de rezistenţă poporului sârb: „În orele de încercare, aduceţi-vă aminte de ultimele cuvinte ale Regelui Alexandru, Regele martir. Ultimele sale cuvinte au fost ”Păstraţi Iugoslavia unită”. Astăzi şi eu vă trimit acelaşi mesaj. Menţineţi-vă demnitatea”.

A trăit în exil până la finalul vieţii fiind împiedicată să-şi viziteze ţara de către regimul comunist. A murit la Londra, pe 22 iunie 1961. Rămăşiţele acesteia au fost aduse în Serbia abia în 2013, de către urmaşii dinastiei Karađorđević şi a fost reînhumată cu ceremonii de stat, la Mausoleul Regal Oplenac (Oplenaț).

Foto: Principesa Ileana, Regina Maria, Principele Nicolae, Regele Carol al II-lea, Regele Alexandru I al Iugoslaviei, Regina Maria a Iugoslaviei, Principele Moștenitor Mihai, Arhiducele Anton al Austriei, Regina Elisabeta a Greciei, Castelul Peleș, 1933