Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Jimbolia, orașul care a schimbat patru imperii și două regate
Apr 18, 2017
Oraşul Jimbolia a intrat oficial în componența României abia la 10 aprilie 1924. La 24 noiembrie 1923, România și Regatul Serbiei au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial. România se angaja să cedeze comunele Pardany, Modoș (Jaša Tomić), Surgan, Crivobara și Nagy Gaj, în timp ce Regatul Serbiei ceda României Beba Veche, Pusta-Kerestur, Ciorda, Iam și orașul Jimbolia.
Jimbolia a aparţinut de-a lungul timpului de Regatul Iugoslaviei 1918–1924, de Austro-Ungaria 1867–1918, Imperiul Austriac 1804–1867, Imperiul Habsburgic 1718–1804, Imperiul Otoman 1552–1718, Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1552. Prima atestare documentară apare sub numele de Chumbul în dijmele papale din 1333. A fost colonizată în 1766 cu populaţie germană și denumita Hatzfeld. Fiind mai mare (405 case) decât localităţile din împrejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanţă economică în teritoriul aflat între oraşele Timişoara și Kikinda. Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă: Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparţine ca târguşor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecu Mare (azi Zrenjanin în Serbia). De districtul Zsombolyaijárás, între 1890-1918, au aparţinut comuna Zsombolya (Jimbolia), Grabácz (Grabaţi) şi Vizezsdia (Vizejdia).
1857 – darea în folosinţă a primei căi ferate publice din România pe ruta Jimbolia – Timişoara.
În perioada 1918-1924, Jimbolia a aparţinut Iugoslaviei, judeţului Belgrad, sub numele de Džombolj. La 10 aprilie 1924, în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în judeţul Timiş-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparţineau Jimbolia, Carpiniş, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsau Mic. În 1950, conform noii legi de împărţire teritorială (5/1950), este declarat oraş de subordonare raională fără reşedinţă de raion în raionul Timişoara, regiunea Timişoara. De raionul Jimbolia (15 ianuarie 1956 - 1 ianuarie 1961) au aparţinut 24 localitaţi organizate în 14 comune şi un oraş de subordonare raională. La 16 februarie 1968, după noua împărţire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraş ca mărime după Timişoara şi Lugoj în judeţul Timiş.
Articole similare selectate pentru tine
Un simbol unește două națiuni - Regina Maria
O personalitate a Balcanilor, foarte puțin cunoscută în România, este Regina Maria a Iugoslaviei, soția Regelui Alexandru al Iugoslaviei, titlul său deținut la căsătorie fiind Alexandru I Karađorđević (Karagheorghevici), Regele Serbiei. De ce știm atât de puțin despre o femeie care a devenit simbol pentru doua națiuni, unind sentimentele românilor și sârbilor pentru excelență și sacrificiu în servirea popoarelor? Comunismul este unul dintre motive, însă recuperarea istoriei este un proces firesc pentru regăsirea demnității și istoriei comune în spațiul balcanic.
Spiritul de supunere, factorul păgubitor pentru minoritatea română
Evenimentele petrecute în ultimul deceniu al secolului XX care au dus la dezastrul numit fărâmiţarea Iugoslaviei, au avut repercusiuni şi asupra noastră a minorităţilor care am trăit în această ţară. Naţionalismul, mai bine zis şovinismul care în acest timp a luat avânt, ne-a determinat şi pe noi (concret pe români) să ne examinăm sentimentele naţionale şi fidelitatea faţă de ţara în care trăim, Iugoslavia, Uniunea statală Serbia şi Muntenegru, Serbia.
Regina Maria, făuritoarea Marii Uniri
În omilia prilejuită de pomenirea Reginei Maria la Catedrala Patriarhală, Episcopul Varlaam Ploieşteanul a numit-o drept „model de demnitate, eroism şi fidelitate faţă de poporul român” şi „personalitate emblematică pentru istoria naţională de la începutul secolului al XX-lea”.