Cărțile „interzise“ – din nou disponibile

Jun 28, 2017

Colecția de 219 de publicații, care a fost interzisă în 1951 la ordinul autorităților locale, este din nou disponibilă pentru beneficiarii Bibliotecii Orășenești din Vârșeț. Aceste cărți nu numai că au fost interzise, ele trebuiau să fie îndepărtate de pe rafturi și distruse.

Datorită lui Stevan Žurž, directorul bibliotecii din vremea respectivă, cărțile sunt salvate, fiind excluse din catalogul bibliotecii și ascunse în cutii de carton. De-a lungul timpului, înşişi bibliotecarii au uitat de cărțile „interzise“.

În 1998, în unul din depozitele bibliotecii au fost găsite două cutii de carton cu 219 de cărți, dintre care 190 în limba sârbă și 29 în limba română. Cărțile au fost scoase din cutii și au fost plasate pe un raft în spatele unui stâlp masiv, fiind ascunse și pe mai departe de ochii publicului și ai beneficiarilor. Așa a fost până acum o lună, când cărțile ”interzise” sunt puse la dispoziția publicului, fiind introduse în catalogul electronic al bibliotecii.

Conținutul acestor cărți interzise în 1951 vorbeşte afirmativ despre situația social-politică, economică și culturală în Uniunea Sovietică după Războiul al Doilea Mondial. A fost momentul Biroului Informativ și al tensiunilor politice dintre Iugoslavia lui Tito și Uniunea Sovietică lui Stalin. Dacă ați fi avut ceva din această colecție sau dacă ați fi citit astfel de cărți, foarte posibil ați fi ajuns deţinut politic pe Goli Otok, ceea ce s-a întâmplat și lui Stevan Žurž, fostul director al Bibliotecii Orășenești.

Printre cărțile din „fondul interzis“ prevalează ediția „Societății pentru Cooperare Culturală a Iugoslaviei cu Uniunea Sovietică“, care a fost publicată în perioada 1946-1948, iar în limba română cărțile editate de Partidul Comunist Român. Autorii cei mai cenzurați au fost Lenin, Stalin și Milovan Đilas. Este interesant faptul că există și patru cărți despre boom-ul economic și cultural american imediat după Războiul al Doilea Mondial, publicat de către Serviciul de informații al Statelor Unite ale Americii. Există, de asemenea, mai multe cărți care abordează mișcarea cetnică din Serbia și mișcarea ustașilor în Croația. „Fondul interzis“ conţine, de asemenea, mai multe publicații referitoare la Rusia țaristă, Regatul Iugoslaviei și Primul Război Mondial.

Printre cărțile interzise se găsește și una tipărită în Vârșeț în 1950. Este vorba de o traducere în limba română a cărţii "Lenin privind relația dintre țările socialiste” a autorului Milovan Đilas.

Bibliotecile, cu fondul lor de cărți, au rolul de a păstra memoria colectivă și identitatea unui popor. Prin urmare, valoarea ”Fondului interzis”, care după 66 de ani de ședere în depozitul întuneric al bibliotecii este din nou prezentat cititorilor, reprezentând o mărturie excepțională despre o epocă istorică și circumstanțele ei, precum și despre curajul personal dintr-o perioadă deloc ușoară și inofensivă.

De-a lungul timpului, și alți bibliotecari curajoși au salvat cărțile bibliotecii. În 1941, tineretul german din Vârșeț a încercat să distrugă cărțile sârbești, însă au fost opriți de renumitul Felix Milleker (1858-1942). După Războiul al Doilea Mondial, bibliotecarii sârbi au salvat cărțile germane de partizanii lui Tito, astfel că astăzi Biblioteca Municipală din Vârșeț  în fondurile sale are mai mult de 30.000 de cărți germane și 176 de titluri de ziare germane cu peste 740.000 de pagini, ceea ce este o curiozitate în Serbia.

Gabriel Gașpar