Uniunea Românilor din Serbia mai bogată cu patru asociații românești

Jan 16, 2019

 

asociații

Sâmbătă, 12 ianuarie a.c. în Valea Timocului, la primăria oraşului Veliko Gradište a fost organizat un eveniment denumit sugestiv "Românii pentru Români" (Timoc, Voivodina, România).


Evenimentul a debutat cu Adunarea extinsă a Uniunii Românilor din Serbia (URS), care este o alianţă unică românească şi reprezentativă - Vocea Românească în Serbia, şi care reuşeşte să adune până în prezent sub aceeaşi umbrelă 16 organizaţii/asociaţii din Serbia de Răsărit şi Voivodina, s-a transformat într-un moment istoric.

Pe lângă cele 12 organizaţii fondatoare ale URS-ului (Românii Independenţi din Serbia-Dr. Dorinel Stan, Familia-Trăian Trifu Căta, Banatica-Octavian Suciu, Unirea Românilor-Ljubomir Branduşan, Renaşterea Românilor din Serbia-Vlada Savici, Iniţiativa Românilor din Serbia-Bojan Barbuţici, Centrul Cultural Informativ al Românilor din Serbia-Daniel Petkovski, Unirea Românilor din Serbia "Dunărea"-Bojko Stankovici, Agenţia pentru Informarea şi Documentarea Românilor-Zoran Sibinovici, Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor "Dunărea"-Tihan Matasarevici, KUD "Aleksa Nikolić"-Bane Kraciunovici şi Curcubeul-Saşa Jovanovici), conform Statutului şi în baza cererilor noilor asociaţii de aderare la U.R.S., anume: Podul lui Traian din Svilainaţ-Ante Zurkonu, Românii din Homoljie din Kučevo-Saşa Jovanovici, Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia-Jivoslav Lazici şi Românii Împreună din Veliko Gradište-Jiva Momirovici au fost acceptate în unanimitate.

asociații

Astfel URS-ul, asocierea societăţii civice româneşti din Serbia de Răsărit (Timoc, Valea Moravei) şi Voivodina (Banat), la ora actuală are 16 organizaţii/asociaţii în componenţă şi este cel mai important şi reprezentativ for al etniei româneşti din Serbia. În cadrul şedinţei s-a discutat despre situaţia actuală în cadrul minorităţii naţionale române din Serbia, elaborarea platformei (strategiei) pentru românii din Serbia pe termen lung, Colaborarea asociaţiilor mediului asociativ românesc din Serbia şi România, relaţia şi relansarea dialogului cu corpul diplomatic românesc în Serbia. Un alt punct esenţial pe agendă l-a reprezentat adoptarea unui memoriu împotriva desfiinţării şcolii româneşti din Coştei, care va fi înaintat mai multor instituţii din Serbia şi România. Puncte de vedere pe temele sus amintite şi-au exprimat: Dr. Dorinel Stan, Ljubomir Brânduşan, Jiva Lazici, Vlada Savici, Jiva Momirovici, Nicolaievici Viorel, Emilian Ciongariu, Călin Iorga, Octavian Suciu, Saşa Jovanovici, Dan Constantin şi alţii.

În calitate de gazde, Jiva Momirov şi Jiva Lazici au rostit cuvinte de salut. Evenimentul a fost moderat de preşedenţia de lucru, în componenţă: Dr. Dorinel Stan, Lijubomir Brânduşan, Călin Iorga, Vlada Savici şi Jiva Momirovici.

În cuvântul de salut, secretarul de stat, Victor Alexeev a reiterat susţinerea statului român privind comunitatea românească din Serbia, încurajând Uniunea Românilor din Serbia să se implice mai mult în dezvoltarea de proiecte şi să aplice pentru finanţare nerambusabilă la MRP. Demnitarul MRP a informat pe toţi cei prezenţi că noul Ghid al beneficiarului pe anul 2019 se află în consultare publică şi va efectua o deplasare şi în Serbia pentru a prezenta ghidul beneficiarului, metodologia etc.

asociații

La eveniment au participat numeroşi reprezentanţii ai unor entităţi culturale, economice, educaţionale şi ştiinţifice din judeţele Timiş, Caraş-Severin, Slatina, Târgul Jiu, Bucureşti şi Cluj: Victor Alexeev, secretar de stat MRP, Flavius Cosmin Halacescu, ataşat poĺitic al ambasadei României la Belgrad, Marius Oliver Dilof, consulul României la Zaieciar, Dan Constantin, consilier la consulatul României la  Vârşeţ , Viorel Dolha, preşedinte AGIRo, Emilian Ciongariu de la Camera de Comerţ bilaterală Româno-Sârbă, Dr. prof. Ieremia Popa de la Universitatea "Babeş Boy" din Cluj, Codruţ Anca, Centrul Cultural Reşiţa, reprezentantul asociaţiei "Eudava" din Turnul Severin, preotul IEL Buobu Lui de la Vicariatul Ortodox Român de Timoc, Dalea Cârstea, inspector şcolar Slatina, Gordana Jecić, primar Veliko Gradişte şi alţii.

Evenimentul a fost urmărit de Radio şi Televiziunea Voivodinei - programul în limba română, publicaţia "Glasul Cerbiciei", Televiziunea Panciova şi radio Panciova, publicații locale din Serbia şi România.

asociații

Trebuie să amintim, la acest evenimentul  marcant, comitetul de organizare a invitat toate organizaţile/asociaţile româneşti şi valahe din Serbia, respectiv instituţiile instituţionale. Conform aşteptărilor, doar asociaţiile valahe şi Consiliul Naţional Român (CNMNRS) nu şi-au făcut prezenţa, lucru care n-a surprins pe nimeni.

În a doua parte a evenimentului autorităţile sârbe alături de reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Timoc, precum şi lideri ai mai multor asociaţii româneşti din numeroase oraşe ale României au înfiinţat Clubul de prietenie Sârbo-Român denumit "Regina Maria" şi a fost ales Consiliul Executiv.

Momentul muzical deosebit a fost susţinut de o tânără şi talentată artistă la ghitară, Angela Milojkovici din Veliko Gradište.

Sursa: Românii Independenți din Serbia

 

Articole similare selectate pentru tine

Schintei din cenuşa creştinismului daco-roman

Valea Timocului reprezintă zona Serbiei de Nord-Est, în care trăiesc în jur de 300.000 de români, aşa-numiţii vlahi. Real, zona aceasta cuprinde şi Valea Moravei şi zona muntoasă Homolie şi ajunge aproape până la Belgrad, iar oamenii care trăiesc în această zonă sunt românii/vlahii timoceni.

Schimb cultural

O delegație din județul Bistrița Năsăud, din cadrul căreia au făcut parte reprezentanții Consiliului județean, ai Bibliotecii județene „George Coșbuc”, reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din România – filialele din Cluj Napoca şi Târgu Mureş, în frunte cu preşedintele Alexandru Căţcăuan și reprezentanții Centrului pentru Cultură, au vizitat Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia cu ocazia organizării schimbului cultural în provinciile Voivodina și Valea Timocului.

„Vlahismul” sârbesc e o reeditare degradantă a „moldovenismului sovietic”

De ceva timp, se încing spiritele în Valea Timocului. Mărul discordiei îl constituie identitatea românilor de la fața locului care în mare parte se autodefinesc ca fiind „vlahi”.