S. C. A. ”Luceafărul” (”Petru Albu”) la 70 de ani (II)

May 12, 2019

În acest repaos de 7 ani, apar condiții mai prielnice pentru o activitate pe tărâm cultural și artistic. În Vârșeț sosesc mai multe cadre tinere cu oarecare experiență în câmpul muncii de amatori. Activitatea a fost de data aceasta cu mult mai apreciată și susținută chiar de forurile politice și sociale din țară, din provincie și comună.

Să nu uităm că o fost perioada în care comunele s-au constituit luând forma de comunități social-politice și economice, și au devenit în același timp competente și în executarea anumitor atribuții pe tărâm cultural-artistic. În același timp se înființează și Comunitatea cultural-instructivă comunală.

În asemenea condiții au început discuțiile în rândul activiștilor S. C. "Petru Albu", în vederea reactivării ei. Astfel, la inițiativa lui Panta Cebzan se organizează la 14 ianuarie 1961 Adunarea Generală a membrilor Societății în sala "Concordia" cu ordinea de zi: Reactivarea Societății culturale "Petru Albu".

La această întrunire au participat circa 100 de persoane. Toți vorbitorii au salutat inițiativa, iar Stefan Laza a accentuat că Societatea culturală nu a fost desființată, ci doar a încetat să activeze. El a subliniat că acum  sunt condiții obiective și subiective cu mult mai favorabile decât în urmă cu 7 ani și că activitatea a încetat din cauza membrilor săi. Propune să se  înființeze un Comitet de inițiativă care va organiza Adunarea generală. La discuție au luat parte: Simion Drăguța, Sima Petrovici, Trăian Doban și Aurel Trifu.

Toți au salutat inițiativa de a se reactiva Societatea culturală, afirmând necesitatea încadrării locuitorilor de naționalitate română în această muncă de amatori. S-a mai sugerat ca Societatea să-și alcătuiască un plan de activitate real și să activeze în localitățile din jurul Vârșețului. S-a constatat că în toate satele viața cultural-artistică este în stagnare, astfel încât reactivarea S. C. "Petru Albu" să devină un imbold pentru celelalte societăți. Deoarece Societatea nu a avut sediul său, s-a propus că s-ar putea folosi pentru exerciții și repetiții încăperile Societății culturale "Žarko Zrenjanin", care de asemenea nu a activat.

Este vrednic de amintit că înainte de a se trece la ordinea de zi, orchestra s-a prezentat în fața membrilor cu un scurt program de muzică populară românească, fiind călduros aplaudată.

[caption id="attachment_9757" align="aligncenter" width="604"] Doina Turcoane[/caption]

În întrunirea aceasta a fost ales și Comitetul de inițiativă compus din Ștefan Laza, ziarist, Paraschiva Doban, profesoară, Panta Cebzan, învățător, Xenia Avramescu, directoare la grădinița de copii și Gheorghe Velici, profesor.

În scurt timp, mai precis la 18 ianuarie 1961, Comitetul de inițiativă a întrunit cu scopul pregătirii Adunării generale și a organizării activităților artistice. Pentru formațiile existente au fost propuși următorii responsabili: Ion Matei – la orchestră, Coriolan Bugariu – la cor, Ion Bălan – la cercul literar, Maria Dolingă – la formația de dansuri populare, Trăilă Spăriosu – la cercul de conferențiari, Sofia Buza – la activitatea pentru emanciparea femeilor și Mihai Avramescu – la teatru.

Adunarea generală se ține la 12 martie 1961 în sala festivă a Casei de editură "Libertatea", fiind prezenți peste 70 de membri și activiști ai Societății.

Adunarea a fost deschisă de Sima Petrovici, președintele Societății, care a propus președinția de lucru și apoi Panta Cebzan a citit raportul de activitate al Societății. În raport se propun formele de activitate de viitor în cadrul Societății.

Adunarea generală a aprobat și intrarea în noul Comitet a responsabililor formațiilor artistice. Comitetul de inițiativă a invitat la această Adunare generală și un număr de tinere și tineri, eleve și elevi ai Liceului și Școlii Normale, precum și de la alte școli medii din Vârșeț, orientându-se spre aceste cadre, care vor deveni membri activi ai Societății culturale. Această orientare a fost de mare perspectivă, deoarece a trezit un interes viu în rândurile tineretului școlar și muncitoresc.

La Adunarea generală, dealtfel, a fost prezent un număr mare de tineri din rândurile tineretului școlar care au luat parte și la discuții.

S-a hotărât să funcționeze următoarele formații: orchestra, drama, secția pentru femei, formația de dansatori, secția literară, secția de conferențiari și corul. A fost ales noul Comitet de conducere și Comitetul de control, care la prima întrunire s-a constituit în modul următor: Aurel Trifu, președinte, Paraschiva Doban, vicepreședinte, Panta Cebzan, vicepreședinte, Stefan Laza, secretar, Andrei Trifon, casier și mebrii: Costa Iovanov, Adam Fizeșan, Aurelia Jebelean, Gligor Popi și Ioan Buza. În Comitetul de control au fost aleși: Sima Petrovici, președinte, Xenia Avramescu și Ilie Dolinga, membri.

La ședința Comitetului de conducere au fost aleși și membri în comitetele de conducere ale formațiilor artistice și de cultură, în care au intrat și elevi ai Liceului și Școlii Normale, ai Școlii medii economice și ai Școlii de agricultură.

Pe baza hotărârilor Adunării generale, noul Comitet a stabilit și cotizația pentru membri activi și ajutători de 20 de dinari, pentru membri fondatori 1000 dinari, iar pentru membri de onoare 500 de dinari. S-a hotărât să se tipărească și carnetele de membru și să se comande sigiliul Societății culturale. S-a ales și un Consiliu artistic, care a avut sarcina ca, împreună cu conducătorii formațiilor artistice și de cultură, să alcătuiască programele artistice pentru spectacole. În acest Consiliu au fost aleși: Mihai Avramescu, Panta Cebzan, Lucreția Raichici, Mihai Condali și Trăian Doban.

Ne-am reținut mai mult la lucrurile acestei Adunări generale, deoarece ea este de-o însemnătate excepțională pentru activitatea Societății, atât prin felul cum a fost organizată, cât și prin amploarea ei și planul de activitate bine trasat. Imediat după Adunarea generală și la inițiativa noului Comitet de conducere a început munca în cadrul tuturor formelor de activitate artistică și de cultură.

Activitate fructuoasă a secțiilor Societății

După consolidarea organizatorică a Societății culturale a românilor din Vârșeț, începe munca intensă în cadrul formațiilor artistice și de cultură. Orchestra și formația de dansatori încep repetițiile la sediul S. C. " Žarko Zrenjanin", iar corul, sub conducerea lui Coriolan Bugariu, precum și secția de dramă își încep repetițiile în încăperile Casei de editură "Libertatea".

S. C. A. ”Luceafărul” (”Petru Albu”) la 70 de ani (I)

O activitate deosebit de fructuoasă o desfășoară orchestra Societății, sub conducerea tânărului dirijor Gheorghe Velici, care a reușit să pregătească o suită de cântece și dansuri populare românești, precum și câteva cântece interpretate de soliști vocali și instrumentiști.

Primii soliști vocali au fost: Doina Turcoane, Eufrozina Bereș, Aurel Fara, iar soliști la instrumente: Gheorghe Velici, Nicolae Vinu și Ion Matei.

De asemenea își începe activitatea și secția de dramă, formată din câțiva actori ai fostului Teatru român ca: Eftimie Ursulescu, Ana Ursulescu, Ion Petrică, Aurelia Imbroane și Trăian Coracu, cărora li se atașează și unii membri activi ai Societății culturale.

Orchestra a fost formată din 14 persoane, drama a avut 12 membrii, iar corul 60 de persoane, printre care și un număr de elevi ai școlilor medii; secția literară a numărat 15 membri activi. În total Societatea a reușit să înscrie peste 250 de membri activi și ajutători.

În luna aprilie și în cursul lunii mai 1961, orchestra a pregătit un concert pentru membrii Societății culturale din Vârșeț, iar în luna mai a luat parte la serbarea organizată de către studenții Școlii superioare pedagogice din Zrenianin. Secția literară a pregătit o șezătoare literară tot la Vârșeț.

În cursul acestui an s-au procurat și instrumente muzicale în valoare de 540.000 dinari din ajutorul acordat de Fondul pentru activitatea culturală din Voivodina.

Colaborarea cu societațile culturale din oraș și obținerea sediului Societății

La finea anului 1961 a intervenit o schimbare în conducerea Societății culturale și funcția de președinte revine lui Gligor Popi, care îl înlocuiește pe Aurel Trifu, acesta fiind foarte ocupat și angajat în viața politică și nu a mai dispuns de timp suficient pentru a se dedica Societății culturale.

Activitatea continuă în cadrul formațiilor artistice în toamnă și iarnă, însă tot mai mult se simte lipsa unui sediu în care s-ar putea desfășura munca formațiilor care acum au ajuns la un grad înalt.

În perioada aceasta de consolidare, Comitetul de conducere a avut 21 de ședințe, la care s-au stabilit și legăturile strânse cu societățile culturale " Žarko Zrenjanin" și "Petöfi Sándor" din oraș, precum și cu Consiliul pentru cultură al Comitetului popular al cercului din Panciova.

În luna februarie 1962, Societatea a reușit să obțină un sediu al său. Anume, în Camera meseriașilor s-au închiriat trei încăperi pentru care s-a plătit suma de 10.000 dinari lunar și 3.000 dinari pentru femeia de serviciu, care făcea curățenie. Totuși, aici nu s-au putut face repetițiile corului din cauza lipsei unei încăperi mai mari și a unui pian. De aceea corul a făcut repetiții în continuare în încăperile Casei de editură "Libertatea".

Foto: Orchestra S.C. ”Petru Albu” cu dirijorul Gheorghe Velici

Din cartea Monografia Societății Culturale ”Petru Albu – Luceafărul” din Vârșeț