Pintea Viteazul, ultimul erou al plaiurilor maramureșene

Jul 29, 2019

60421086.jpg

Puține au rămas de la ultimul erou din Maramureș, Pintea Viteazul, în afară de film. Lucrurile concrete se găsesc în Maramureș. Oamenii au legendă pentru el, iar autoritățile austro-ungare l-au crezut un lotru simplu. Adevărul e undeva la mijloc.


Îl chema Grigore Pintea și era fiu de mic nobil din Țara Lăpușului. Se născuse în satul Măgoaja, dar urmele trecerii sale au rămas peste tot în Maramureș. Fie că ne referim la Izvorul Pintii, la Casa lui Pintea sau la Vârful Pintii, maramureșenii au un respect deosebit pentru el. Oamenii însă au exagerat faptele acestuia. E deja tradiție în Maramureș să se povestească iarna, la gura sobei, ce isprăvi Pintea Viteazul. Și se spune despre el că era un voinic cu un cal năzdrăvan, care scăpa de poteră sărind de pe un vârf de munte pe altul. Alte legende spun că Pintea și fartații săi au scăpat de poteră folosind aripi de sindrilă cu care și-au luat zborul peste munți. Cert e că Pintea face închisoare, este eliberat și se alătură revoltei principelui ardelean Francisc Raksoczi al II-lea. Atunci când a fost doborât, în 1703, au apărut noi legende. Se spune că a fost trădat de un haiduc ortac, pentru 500 de talanți și că a fost ucis de un trimis special al Împăratului Leopold, cu un glont din argint, piper și grâu de primăvară.

60421087.jpg

Se știe însă că fuseseră luate destule bogății de la grofi, care apoi au fost date săracilor. Dar, mulți au crezut că haiducii și-au păstrat o bună parte din avuțiile jefuite. Și nu puțini sunt cei care ar vrea să dea de urma comorilor lui Pintea, pentru că și în cântece se vorbește mereu de averi.

“La Budești, între hotară, Este-un fag cu frunză rară Și la umbra fagului, Pintea cu ortacii lui; Sa uită câtă Gutai, C-acolo-i pivnița lui Pa săraci îi miluiește, Pă bogați îi jefuiește”

Se credea că peștera lui Pintea de lângă satul Mara era plină de avuții și destui s-au încumetat să le caute. Legendele spun că peștera era păzită de haiduci, cu rândul și că înăuntru era o masă de piatră, dar mai departe de ea nu se putea vedea: apăreau limbi de foc și fum. De fapt, de la Pintea au rămas puține lucruri concrete și acestea sunt de găsit la Biserica din Budești. Ajungi imediat de la Sighetu Marmației, căci satul e la 25 de kilometri distanță de oraș. Bisericuța nu păstreză doar tradiția creștin-ortodoxă, ci și haina de curier pe care a îmbrăcat-o Pintea. Lăcașul de cult are ca hram pe Sfântul Nicoară, adică Sfântul Nicolae, și este una din cele 8 biserici înscrise de UNESCO pe Lista Internațională a Moștenirilor. Iar dacă i-ai călcat pragul e imposibil să nu te minunezi de migala cu care meșterii maramureșeni au lucrat aici. Pereții sunt pictați cu scene mici, pe chenare colorate. Inițial, pictura a fost făcută pe panză, care a fost lipită de perete, dar după anii 1700 biserica a fost zugrăvită. Mai târziu abia, în secolul al XIX-lea, picturile au fost făcute direct pe perete.

60421083.jpg.bmp

Dacă vrei să vezi și alte obiecte care i-au aparținut haiducului, atunci e bine să dai o fugă până la Muzeul Județean Maramureș, din Baia Mare. Colecția de arme medievale este una extrem de bine pusă la punct. În ceea ce privește mormântul acestuia, nu se știe cu exactitate unde se află, dar lângă Mănăstirea Barsana o să găsești o stâncă sub care se crede că își doarme somnul de veci unul din ultimii viteji ai plaiurilor maramureșene.

Ovidiu Bufnila

 

Articole similare selectate pentru tine

Un militant marcant în haiducia balcanică

Pătru Obedan – Stângă din Satu-Nou (Voivodina), s-a afirmat în sudul Dunării ca mare haiduc, luptător împotriva islamizării forţate şi răzbunător al nedreptăţilor sociale la mijlocul secolul al XIX-lea. Istoria haiducului Stângă, reflectată în creaţia orală a poporului, tradiţia îşi găseşte confirmarea întocmai în documentele vremii, respectiv în sursa istorică autentică, informaţii contemporane scrise găsindu-se în arhiva ministerului de Externe din Bucureşti, în arhivele Craiovei şi în cele turceşti.

Ultimul haiduc bănăţean

Legendarul haiduc, Adam Duma Neamţu, a haiducit în zona de munte a Banatului şi valea Căraşului. Petecile şi strâmtorile rămuroase ale munţilor Vârşeţului, au fost bătătorite de ultimii haiduci bănăţeni, pentru ca după curmarea în ştreang a vieţii vestitului căpitan de haiduci, între anii 1868 – 1870, ne vorbesc denumirile locurilor care îi poartă numele şi cele aşternute pe hârtie de scriitorul Damian Izverniceanu.

Originile lui Baba Novac

În 1970, atât Orșova Veche, cât și orașul cetate Poreč (Poreci) au dispărut de pe fața pământului, fiind înghițite de apele Dunării, fluviul pus la treabă de nevoia uriașă de energie a două state vecine, România și Iugoslavia. Există, totuși și o mică diferență: Poreč devine Donji Milanovac după strămutare. De aici provine marele general al lui Mihai Viteazul, haiducul Baba Novac.