S. C. A. ”Luceafărul” (”Petru Albu”) la 70 de ani (IV)

Aug 28, 2019

Luceafraul6a.jpg

La începutul anului 1963 orchestra a prezintat două spectacole muzical-folclorice la Marghita și la Râtișor. Orchestra s-a mărit, s-a îmbunătățit și calitatea interpretărilor muzicale prin venirea violonistului Vasile Brăilă.


Calitatea interprtărilor pieselor muzicale din partea orchestrei era apreciată și orchestra a participat la festivalele de muzică din Vârșeț și Uzdin. La Festivalul din Vârșeț a luat premiul întâi, precum și alte premii și mențiuni. În această perioadă de activitate, orchestra împreună cu formația de dansuri a prezentat 16 spectacole în următoarele localități: Vârșeț, Nicolinț, Satu-Nou, Vlaicovăț, Marcovăț, Coștei, Petruvăsela, Iablanca, Iancaid, Srediștea Mică, Seleuș Mesici,Voivodinț și Glogoni. De asemenea au prezentat și spectacole culturale în întreprinderi pentru muncitorii organizațiilor de muncă din Vârșeț și au participat la anivesarea orașului Panciova. Calitatea interpretărilor pieselor muzicale de către orchestră a fost înalt apreciată și din partea specialiștilor Postului de Radio Novi Sad și Belgrad. Membrii orchestrei, însă, nu au avut costume corespunzătoare. Din acest motiv, Comitetul de conducere a adus hotărârea să se confecționeze costume naționale – uniforme, pentru toți membri orchestrei. Această sarcină a fost încredințată membrilor Comitetului de conducere, Paraschiva Doban și Aurelia Jebelean, care au procurat materialul necesar pentru brodarea cămășilor, confecționarea pantalonilor și a brâurilor. Cămășile au fost brodate la Vârșeț de gospodine țărance care și-au îndeplinit munca cu mult gust și simț artistic, iar pantalonii au fost confecționați de croitorul Moise Crețu. S-au confecționat 20 de cămăși pentru bărbați, 21 de perechi de pantaloni și 20 de brâuri corespunzătoare. Aceste costume se folosesc și azi de către membri orchestrei. Formația de dramă a pregătit piesa "Concursul" de M. Mitroviæ în regia și traducerea lui Nicolae Polverejan. Această formație a prezentat spectacole la Vârșeț, Coștei, Iancaid, Ecica, Toracul Mare și Toracul Mic (Begejci). La aceste spectacole au participat peste 3000 de spectatori. În urma acestui succes al dramei, s-au purtat discuții să se înființeze un teatru de păpuși pe care a trebuit să-l organizeze Mihai Condali. Cu părere de rău, această inițiativă frumoasă și folositoare, care a avut ca scop să aducă bucurie, veselie și dispoziție și celor mici, nu a fost realizată. La finea anului s-a organizat Revelionul anului 1964, la care orchestra a pregătit un program muzical, s-a organizat tombola și un bufet. Venitul realizat de la Revelion a fost trecut în fondurile Societății. Comitetul de conducere în acest mandat a fost foarte activ și a ținut 10 întruniri, la care s-a discutat și s-a organizat viața Societății culturale și a purtat o grijă deosebită de toate formațiile artistice și de cultură. Comitetul de conducere a alcătuit și un program vast de activitate, a îmbogățit programul muzical prin înființarea și a unui grup de cântăreți vocali din rândul elevilor de la ªcoala normală, instruiți fiind și conduși de profesorul Coriolan Bugariu. Comitetul și membrii Societății s-au angajat pentru așteptarea Ansamblului folcloric al Sindicatelor din R. S. România, care a dat două spectacole foarte reușite la Vârșeț, în 30 și 31 martie 1965. Orchestra, grupul de cântăreți și formația de dansatori au participat la Festivalul muzical al Banatului de Sud din Vârșeț, apoi a prezentat spectacole la Omolița, Doloave și Satu Nou. La ședința Comitetului s-a dezbătut și problema lipsei de mijloace financiare care erau necesare pentru un program bogat. De aceea s-a hotărât să se facă adunarea cotizației de la membri Societății, fapt care a adus la îmbunătățirea situației financiare. În această perioadă formația de teatru s-a consolidat și s-a pregătit piesa “Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian. După o premieră foarte reușită, ținută la Vârșeț la 26 martie 1965, drama a participat la trecerea în revistă a secțiilor de dramă la Vârșeț. Mai târziu a participat și la Festivalul Regional de la Kula. Succesele formației de teatru au fost apreciate de spectatorii din Vârșeț, de spectatorii de pe sate, precum și de specialiști. Un succes remarcabil au avut actorii: Iulian Rista, Aurelia Imbroane din Coștei, Emil Filip și Viorica Bojin. Despre succesele acestei piese de teatru a scris și ziarul “Dnevnik”.

Din cartea Monografia Societății Culturale ”Petru Albu – Luceafărul” din Vârșeț

 

Articole similare selectate pentru tine

Ziua Culturii Naționale ”Dor de Eminescu” la Vârșeț

La ”Casa Butoarcă” din Vârşeț, respectiv la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia și al Societății de Limba Română din Voivodina, a fost marcată Ziua Culturii Naționale, respectiv ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu.

Zborul lui Aurel Vlaicu la Vârșeț

Aurel Vlaicu, pionier al aviației mondiale, acela care s-a încumentat să zboare deasupra Bucureștiului, deasupra Vienei, în vara anului 1912 a zburat și peste Vârșeț.

Vârșețul pe timpul moscheilor și semilunei

Este mai puțin cunoscut faptul că un număr mare de vârșețeni erau de credință musulmană și că în oraș existau cel puțin două moschei, dintre care una era din piatră. Primii germani care s-au stabilit în Vârșeț după eliberarea de sub turci - nu aveau lăcașurile lor ci foloseau moscheea adaptată nevoilor lor.