Sătenii din Topolnița vor biserică românească

Nov 07, 2019

biserica-topolnica1.jpg

Locuitorii unui mic sat românesc de pe Valea Timocului, vor să construiască o biserică românească. De peste două secole satul Topolnița nu are biserică. Comitetul de inițiativă a primit și binecuvântarea preotului, dar drumul se arată lung și plin de greutăți.


La circa 70 de kilometri de Severin, printre colinele dintre Dunăre și orașul Majdanpek se află un sat cu un nume cum nu se poate mai românesc, Topolnița (Topolnica). Dintre cei puțin peste o mie de locuitori de aici, peste 90 la sută sunt etnici români, iar în sat nu există o biserică de peste două secole, de la atestarea documentară a satului. Românii de aici au format un comitet de inițiativă pentru a demara construcția unei biserici, pe un teren donat de un fiu al satului.

  • 15 ani am fost primarul satului și încă de atunci am avut ideea, dar am fost blocați din mai multe părți. Sigur că o să avem mare greutăți, dar e obligatoriu să terminăm ce am pornit. Eu am vorbit cu mulți de-ai noștri din diaspora și au spus că vor să dea donații. Vom cere și de la autorități ceva fonduri - spune președintele Comitetului de Inițiativă, Miroslav Petrović Hamza. Totuși, inițiativa de a construi în Serbia de Răsărit o biserică românească nu este o misiune deloc ușoară. Experiența preoților români din această zonă este încărcată de situații în care presiunile au fost dintre cele mai mari asupra lor. La întâlnirea comitetului de inițiativă a participat și secretarul Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ripensis, un preot român care a mai construit două biserici românești pe Valea Timocului. Parohul Borului și Gorneanei, preacucernicul părinte Doru Ovidiu Ursu, prezent la întâlnire, a salutat inițiativa construirii unei biserici românești, la fel ca și reprezentantul Consiliului Național al Românilor. Oamenii vor face toate demersurile legale și se vor apuca de treabă.
  • Eu ca un președinte al Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor ”Dunărea” din Kladovo și membru al Consiliului Național Românesc din Serbia, cred că o să pot să îi sprijin și să facem un fel de propagandă și printre membrii noștri și să informez Consiliul național că aici începe o inițiativă pentru construirea bisericii - a declarat Tihan Matasarevici, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia. Dorința de afirmare a identității religioase este una puternică printre românii din satele de pe Valea Timocului. Din ce în ce mai mulți români din această parte a Serbiei își doresc biserici românești în satele lor, chiar dacă un astfel de demers este de cele mai multe ori sinuos și plin de piedici venite din partea Bisericii Ortodoxe Sârbe, dar și a autorităților Serbiei.

Romeo Crismaru

 

Articole similare selectate pentru tine

Vlahii din Timoc sunt români autentici!

Absența totală a unui minim de informații în manualele de istorie și atenția redusă pe care o acordă presa scrisă sau audio din România și nu numai comunităților românești din Balcani ridică sigur mari semne de întrebare în rândul românilor: cine sunt românii din valea Timocului?

Necesitatea introducerii orelor de limba română în Timoc

După Belgrad și Vârșeț, unde Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor României (Mihai Deaconul, secretar al Comisiei și conducător al delegației, Sorin Tejeu, secretar și Eugen Tomac, membru) a avut întrevedere cu românii din Voivodina, a continuat să se întâlneacă și cu românii din Timoc.

Evoluția demografică a românilor din Serbia

În Serbia trăiesc astăzi două comunități de români:Românii timoceni, grupați la sud de Dunăre, la răsărit de râul Morava, până la granița cu România și Bulgaria și românii din Voivodina, grupați la nord de Dunăre, în Voivodina.