„Lumina torăceană” după jumătate de secol

Apr 10, 2020

Lumina-Toracean.JPG

La începutul anului, mai precis în februarie, la Căminul Cultural şi la Şcoala „George Coşbuc” din Torac a avut loc o serie de manifestări dedicate marcării a 50 de ani de la tipărirea primului număr al revistei „Lumina torăceană”.


Evenimentul fost precedat de depunerea unei coroane de flori la mormântul lui Pavel Filip, unul dintre cei mai activi publicişti în presa torăceană al cărui nume îl poartă premiul pe care an de an îl acordă Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

A urmat un moment aniversar în cadrul căruia participanţii au discutat despre începuturile pre- sei locale româneşti pe teritoriul Provinciei Autonome Voivodina şi mai precis la Torac, prin edita- rea primului număr al „Luminii torăcene”. Cuvântul inaugural l-a rostit Mircea Lelea, actualul redactor responsabil al publicaţiei. Ioan Traia a salutat participanţii în calitate de preşedinte al Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

2.jpg

Au ținut discursuri trei dintre persoanele care au contribuit la editarea primului număr al revistei, în februarie 1970. Ionel Stoiţ a vorbit despre contextul în care a apărut revista, iar Ileana Ursu Nenadić a venit cu precizări despre începuturi şi condiţiile de editare a revistei la vremea respectivă. Amintiri a evocat şi Nicoleta Kovačev care a fost membră în redacţia revistei la prima ediţie.

A urmat decernarea diplomelor de excelenţă celor care au contribuit la punerea pietrei de temelie a presei locale torăcene, aceştia fiind: George Subu, Todor Ocolişan, Nicoleta Kovačev, Ionel Stoiţ, Ion Checi şi Ileana Ursu Nenadić. Au mai fost acordate diplome de fidelitate colaboratorilor publicaţiei „Lumina torăceană“, precum şi diplome de participare tututor celor care au luat parte la aniversare.

4.jpg

În cadrul acestor manifesări a avut loc şi festivitatea de decernare a Premiului „Pavel Filip şi Aurel Turcuş” publiciştilor care activează în domeniul presei locale în limba română din spațiul voivodinean. Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat a acordat acest premiu lui Mircea Lelea (Torac), Vasile Barbu (Uzdin), Train Trifu Căta (Petrovasâla) şi Victor Simu (Maramorac).

Cea de treia parte a momentului aniversar a cuprins o masă rotundă despre presa locală şi importanţa acesteia în satul bănăţean. La discuţii au luat parte publicişti din mai multe localităţi bănăţene: Banloc, Birda, Comloşu Mare, Corneşti, Giroc, Ferendia, Fizeş, Lugoj, Maramorac, Mesici, Plugova, Sacoşu Mare, Săcălaz, Sărcia, Şopotu Vechi, Timişoara, Torac, Uzdin, Vladimirovaţ şi Voislova.

3.jpg

La Şcoala „George Coşbuc” a avut loc o expoziţie de presă locală torăceană. Au fost expuse toate numerele seriei noi a publicaţiei „Lumina torăceană” care au putut fi răsfoite, la fel şi o replică a primului număr al revistei tipărit în anul 1970. Au mai fost expuse şi copertele altor publicaţii apărute în cadrul Asociației pentru Artă și Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ”, cum ar fi periodicele „Folomoc” sau „Biruinţa”, editat de B.O.R. Toracu Mare şi tipărit în colaborare cu redacţia publicaţiei „Lumina torăceană”.

Manifestările au fost organizate de Asociaţia pentru Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ” din Torac şi Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat cu sprijin din partea Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina şi a Şcolii „George Coşbuc” din Torac.

Florin Rașa

 

Articole similare selectate pentru tine

Unicul ulm din hotarul torăcean are peste 250 de ani

Din vara anului 2012 a început ideea de a păstra unicul ulm din hotarul torăcean pe care l-au adus strămoşii torăceni, odată cu stabilirea lor pe acest pământ.

Un actor torăcean cucereşte România

Kornel Mili, tânărul actor din Torac care a obţinut la ediţia de anul trecut a ,,Zilelor de Teatru" premiul III în categoria rolurilor masculine, îşi continuă ascensiunea în carieră.

Rapsodia română de George Enescu și fanfara din Torac

Cele mai multe din satele noastre românești se pot mândri cu un palmares bogat în realizări culturale și spirituale, iar în cadrul a tot ce are mai frumos folclorul nostru, în satele din sudul Banatului sau de la codru, cum li se mai zice, o tradiție îndelungată și persistentă o mai au și fanfarele, de regulă mai numeroase decât orchestrele populare.