Prima cooperativă agricolă înregistrată din Râţişor 1936

Jul 21, 2020

Ţăranii noştri pentru a cultiva pământul cât mai bine şi a aduce roade îmbelşugate au avut nevoie şi înainte ca şi astăzi să investeze sau să ia credite sau alte unelte pentru cultivarea pământului.

Din docunentele bisericii „Ziarul de casă" din anul 1791 găsim că biserica a împrumutat pe ţăranii din Râţişor cu bani din casa bisericii sub capitolul „Obligaţii" unde avem scrise 6 familii, iar la anul 1833 acest număr să ajungă la 30. Totodată găsim şi datorii în porumb, din original „Datoria de cucuruzi, după arătaria speţificaţiei". Aceste datorii se continuă până la sfârşitul secolului XIX, mai precis până în anul 1892, luna mai, unde prin circularul nr. 1390 a Episcopului diecezan Nicolae Popia, se îndrumă comunele bisericeşti ca banii din lada bisericii să se pună la institute de credit şi de economii spre fructificare.

Înfiinţându-se Institutul de economii şi credit „Luceafărul" la Vârşeţ în anul 1894, biserica din Râţişor, ca şi alte biserici ortodoxe române, depun bani la acest institut spre fructificare până la desfiinţarea lui. Fac aceste menţiuni din cauză că ţăranii din Râţişor încep să ia credite de la acest institut până la înfiinţarea unei cooperative.

Primul document despre Cooperativa Agricolă de Economii şi Credit din Râţişor este actul din 7 noiembrie 1936 trimis urgent de către Judecătoria Comercială din Biserica Albă, semnat de judecătorul Jovanović Svetozar pentru desfăşurarea conform legii a acestei organizaţii.

În data de 31 martie 1937 dr. Alexandru Butoarcă, directorul „Nădejdei" prin delegaţii de la sate face consfătuiri a cooperativelor şi aduce la cunoştiinţă foloasele şi roadele ei, în unele sate deja erau şi înfiinţate cooperative cu fruntaşii satului.

În august 1937 dr. Alexandru Butoarcă convocă adunarea generală de constituire a Cooperativei Centrale Agricole de Credit, cooperativă înregistrată cu răspundere limitată în Vârşeţ. Tot la această dată se fac instrucţiuni pentru înfiinţarea cooperativelor unde încă nu au fost înregistrate.

Lista membrilor fondatori ai Cooperativei Agricole de Economii şi Credit „Solidaritatea Ţărănească" din Râţişor: Andrei Anca, Banu Nicolae, Boraci Vasilie, Curia lovan, Donecia Adam, Donecia Petru, Drăgoi Nicolae, Draga Vasilie, Greonianţ Ion, Jurca Pavel, Lăpădat Cuzman, Luchici Viorel, Magda Andrei, Marcu Iosif, Milei Adam, Ulman Gheorghe, Vambach Iosef, Voina Adam, Vrănianţ Iosif. În Râţişor, 8 august 1937

Preşedinte: Vasile Draga; Secretar: Iosif Vrănianţu Verificatori: Nicolae Banu, Adam Donecia

Mașina de treierat grâul, începutul secolului al XX-lea, lângă jăriada de grâu a lui Ioan Milenco, cel care stă jos pe scaun (1861-1935)

Tot în data de 8 august se aduce hotărâre cum se va numi Cooperativă Agricolă de Credit şi Economie „Solidaritatea Ţărănească" din Râţişor. În comitetul de conducere sunt: preşedintele Cuzman Lăpădat, vicepreşedintele Iosif Vrănianţu, membrii: Adam Donecia, Adam Miloi şi Gheorghe Ulman.

În comitetul de supraveghere: preşedinte Andrei Anca, membri: Iosif Marcu, Viorel Luchici, Pavel Jurca şi Andrei Magda. Această listă este înregistrată în judecătoria comercială din Biserica Albă la 10 august spre înregistrare.

Tot în această dată se aduce certificatul înregistrării cooperativei sub nr. 8/1937 unde se menţionează numele cooperativei în limba sârbă dar şi în limba română.

În revista „Službene novine" din 8 septembrie 1937 la pagina 6 apar cooperativele înfiinţate din satele noastre unde este scris şi Râţişorul şi cu această dată cooperativa din Râţişor este înregistrată conform legilor din acele timpuri unde imediat se face şi ştampila cooperativei.

Menţionez că cooperativa din Râţişor, Voivodinţ, Sălciţa, Mesici, Marcovăţ, Iablanca, Coştei, Sân Ianăş şi din alte sate aveau sediul central în Vârşeţ sub denumirea „Cooperativa Centrală Agricolă de Credit ca Federală a Cooperativei Economice şi de Credit Româneşti din Regatul Iugoslaviei".

Gheorghe Dolinga Preot din Râţişor

Foto: Mașina de treierat grâu a lui Draga din Râtișor, prima jumătate a secolului al XX-lea