Categoria Românii din Serbia
Jamul Mic – Localitate rămasă în ceață
Din Vârșeț, mergând pe șoseaua care duce spre țara mamă, România, veți întâlni, la doar 5 kilometri de frontieră, o localitate de pustă, numită Jamul Mic, în care trăiesc laolaltă mai multe naționalități: români (în majoritate), sârbi, maghiari, macedoneni și cu toții vorbesc românește.
Biserica Ortodoxă Română din Vârșeț
Biserica Înălțarea Domnului din Vârșeț, ridicată prin strădaniile comunității românești în perioada 1911-1913, (în 9 mai 1911 s-a pus piatra de temelie, iar în 23 mai 1913 s-a sfințit) este un veritabil monument al artei bizantine.
Rapsodia română de George Enescu și fanfara din Torac
Cele mai multe din satele noastre românești se pot mândri cu un palmares bogat în realizări culturale și spirituale, iar în cadrul a tot ce are mai frumos folclorul nostru, în satele din sudul Banatului sau de la codru, cum li se mai zice, o tradiție îndelungată și persistentă o mai au și fanfarele, de regulă mai numeroase decât orchestrele populare
La Vârșeț, cu Eminescu în suflet
Vineri, 15 ianuarie 2016, vă așteptăm la Ziua Culturii Române, ”Cu Eminescu în suflet", la Centrul de Cultură din Vârşeţ.
Castelul din Sălcița
Castelul baronului Jovanović din Sălcița este unul construit simplu, fiind ridicat în primele decenii a secolului 19. Proprietatea din Sălcița a fost cumpărată de Csikó Syeles în anul 1832, din anul 1857 proprietatea i-a aparținut doctorului Nestor Mesarović și copiilor săi, iar mai târziu prin moștenire i-a revenit lui Majtényi Béla.
Cum Consiliul Național Român a devenit Vlah
Până în 2011 Consiliul Naţional al Vlahilor s-a numit Consiliul Național al Românilor. Iată cum s-a făcut această schimbare.
Din foto-albumul istoric al satelor românești bănățene
Foto-album care atestă viețuirea seculară pe aceste meleaguri, inima și sufletul românesc că locuitorii acestora au depășit perioada totalitară și nu au uitat trecutul.. În satele Mesici, Iablanca, Sălcița, Coștei și Voivodinț se face simțit pulsul noului, că locuitorii acestora au depășit perioada totalitară și nu au uitat trecutul.
Așezămintele monahale din Banat în perioada otomană 1554 – 1579
Izvoarele istorice oferă puține informații despre începuturile organizării vieții monahale în Banat, ceea ce reprezintă o dificultate în reconstruirea etapelor parcurse de-a lungul timpului. După cucerirea Banatului, documentele otomane din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aduc informații prețioase care oferă o imagine clară asupra habitatului medieval din Banat în perioada 1554 – 1579, despre mănăstirile existente.
Coșteienii sunt mândri de trecut şi prezent și privesc spre viitor cu încredere și optimism
Coşteiul este o localitate cu tradiţie. Datează din anul 1361 și de-a lungul timpului a avut diferite perioade de dezvoltare. Încă din secolul al XIX-lea au început să se desfăşoare unele activităţi culturale de mare succes.