Categoria Românii din Serbia
Jocuri vechi la Sân-Mihai, schip-scap și popicele
Hazardul şi jocurile hazardice în perioada antebelică, la Sân−Mihai, nu erau cunoscute şi practicate cu excepţia jocului de cărţi, dintre care cel mai riscant era „farba”, jucat în bani pe la cârciumile din sat, mai ales la Vâşcotă şi apoi la Ghega. Jocul de popice era de asemenea joc de duminică.
Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (6)
Membrii S.C.A. sunt invitaţi să participe la mai multe festivaluri ale minorităţilor noastre: Gložanj, Ilok…, însă şi la unele manifestări de amploare din România: „Primăvara reşiţeană“, „Grădina de tir“ din Oraviţa, nedeia de la Greoni…, coşteienii răspunzând cu mare plăcere, satisfacţie personală tuturor invitaţiilor sosite pe adresa lor.
Casele românilor uitaţi de pe Valea Timocului
Când privești casele bătrânilor noştri uitaţi demult, casele la care ei s−au străduit cu chinul şi cu greutăţile ce le−au avut în vremea lor, simţi în suflet o durere. Din poveștile spuse de cei care sunt încă în viaţă, ne dăm seama că s−au luptat crâncen și cu vorba și cu fapta pentru a nu se pierde tradiţia, cultura şi obiceiurile româneşti.
Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (5)
Sub conducerea lui Ion Rotariu-Cordân, în iarna anului 1967 începe instruirea unei noi generaţii de fanfarişti cuprinşi între vârsta de 12-16 ani, în felul acesta luând naştere fanfara de tineret, care se prezintă pentru prima dată în faţa publicului pe 8 martie 1968, de Ziua femeilor, cu piesele „Imnul slovenilor” şi „Jocul de doi”, anul amintit reprezentând un an pregătitor şi „plin de agitaţii” pentru cor, fanfară, dansatori, trupa de teatru, solişti vocali şi instrumentişti, deoarece se făceau pregătiri pentru aniversarea centenarului corului ce avea să aibă loc un an mai târziu.
Portul popular românesc din Nicolinț
Membrii familiei SURCEA, nr. casei 575, prin anii l930: Iosa (l898 – l972) cu soția Maria (l899–l988), o vrednică țesătoare la război, fiica Anuța (l9l9-2012) și fiul Valeri (l927–l993).
Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (4)
În anul 1946 la Coştei se reînfiinţează şcoala cu şase clase, prima promoţie termină în 1948, pentru ca în anul 1952 să fie deschisă şi şcoala cu opt ani, care s-a menţinut până în zilele noastre. La iniţiativa unor elevi de la Liceul in Vârşeţ, în frunte cu Vasile Vasko Popa, Reuniunea de Citire găzduieşte pe 18-19 aprilie o şezătoare literară din care a reieşit Cercul literar „Lumina”, care a avut drept scop dezvoltarea mişcării literare, cerc din care a reieşit cunoscuta noastră revistă „Lumina”, care şi azi se îngrijeşte de artă, literatură, limbă…
COLINDĂTORII DIN STRAJA AU EVOLUAT CU BRIO ÎN ROMÂNIA
Grupul de colindători din Straja instruiţi de Ionel Omoran, liderul Mişcării Naţional Creştine din Serbia, de altfel membrii ai Trupei de teatru a Societăţii Cultural-Artistice ”MIHAI EMINESCU” din Straja, au participat la ediţia a V-a a Festivalului Internaţional de Colinde organizat de Casa de Cultură Orăşănească Cehu Silvaniei din judeţul Sălaj, România, pe data de 19 şi 20 decembrie 2015.
Delegațiile RIS-ului și AGIRo au colindat la Vârșeț și Coștei
Vineri, 18 decembie 2015, o delegație a Asociației Generale a Învățătorilor din România și jurul României, în frunte cu președintele AGIRo, Viorel Dolha și Tatiana Ifiu au vizitat Vârșețul și Coșteiul.
Românii din Serbia, în atenţia Guvernului de la Bucureşti
Problemele învăţământului, religiei şi presei de limba română au făcut obiectul vizitei oficiale întreprinse recent în Serbia de ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Guvernele celor două ţări vor colabora mai strâns în vederea tipăririi de manuale şi sprijinului de care au nevoie profesorii de limba română de aici.
Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (3)
Dragostea şi respectul coşteienilor pentru credinţa strămoşească, cântecul şi jocul popular nu i-a părăsit nici pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La Adunarea generală din 2 februarie 1941, în fruntea Reuniunii de Cântări şi Citire a fost ales Miron Maleta, comerciant, iar în fruntea corului dirijorul Ion Jumanca, preot care a împrospătat repertoriul corului cu cântece noi printre care s-au găsit şi cântecele: „Trăiască România mare” şi „Pui de lei”, respectiv Pavel Ciobanu, învăţător, care a pregătit, printre altele, şi cântecul „Ilenuţa”.