Strămoșilor noștri

Jan 24, 2016

stramosilor.jpg

Voi, vă dormiți somnul de veci

În vechi și nouă țintirime(1)

Sunteți paznicii măreți

Ai zilelor noatre de mâine.


De-acolo, de sus, din deal

Privirea voastră-i peste sat

Vegheați mereu asupra-i clar

Ca să vedeți ce ați lăsat.

Copiii și nepoții voștri

Vin rar, dar vin

Vin, ca să sărute crucea

În vechiul, noul țintirim.

Acolo, acum e tăcere

În vraja cerului senin

Păianjenii își mai țes pânza

Și vrăbii gureșe mai vin.

Vă pare rău că ați plecat

O știu și-i greu

Dar fiți măreți de ce-ați lăsat

În urmă și că nu-i pustiu.

Viața curge jos în vale

Viața liberă de oameni de fier

Cari se îndreaptă în a lor cale

Spre dornicu-le mare țel:

Ca satul lor să înflorească

Să tindă spre izbânzi mereu

Iar limba noastră românească

S-o mai vorbim și tu și eu.

Vă mulțumim că ne-ați lăsat

Averi, comori după puteri

Dar mai mult că de mii de ani

Voi limba noastră ne-ați păstrat.

Și vă promitem, dragii mei

C-o vom înnobila și noi

Și drept credință-o vom lăsa

Nepoților, cari ne-or urma.

Fiți împăcați cu soarta voastră

Așa a fost, așa va fi:

Întodeauna-n casa noastră

Românește vom vorbi!

Maria Păuța – Gașpăr

1) morminte

 

Articole similare selectate pentru tine

Zborul lui Aurel Vlaicu la Vârșeț

Aurel Vlaicu, pionier al aviației mondiale, acela care s-a încumentat să zboare deasupra Bucureștiului, deasupra Vienei, în vara anului 1912 a zburat și peste Vârșeț.

Secretul lui Mihai

Povestirile Mariei Păuței-Gașpăr se înscriu în aceeași zonă tematică descrisă de Ion Bălan și Simion Drăguța, respectiv în universul țăranului de la codru. Note sociale, dar și note de morală tradițională stau, deseori, la originea multor drame omenești din acest spațiu.

Nevoia de Eminescu

Când pronunţ numele lui, îmi trece prin inimă un fior dintre acelea care o răscoleşte umplând−o de dor tainic. Aud, parcă susurul lin al doinei româneşti coborâtă de undeva, din tăriile cerului, picurându−mi nostalgic, măreţie şi dragoste de neam.