Apollo 17 şi finalul unei curse până la Lună

May 21, 2016

A ajuns sau n-a ajuns omul pe Lună? Această teorie a conspiraţie există încă din iulie 1969, când se presupune că NASA a pus primii astronauţi pe Lună. Atunci, Neil Armstrong devenea primul om care păşea pe Lună, iar după el venea Buzz Aldrin. De atunci este perpetuată această teorie a conspiraţie, dar sunt câteva mii de fotografii realizate în timpul misiunilor Apollo care îţi arată realitatea.

Ultima misiune a fost Apollo 17, în 1972, adică la trei ani după ce omul a ajuns prima dată pe Lună. Atunci, ultimul echipaj ajungea pe satelitul natural al Pământului. Gene Cernan, comandantul navei spaţiale Apollo 17, a povestit într-un interviu din urmă cu trei ani ce a însemnat acea misiune şi cum a perceput el spaţiul. Echipajul era format din el, Ron Evans, pilotul capsulei spaţiale, şi Harrison „Jack“ Schmitt, pilot vehiculului lunar Challenger. Din echipajul de rezervă au făcut parte David Scott, Alfred Worden şi James Irwin, iar specialişti mai erau Robert Parker, Gordon Fullerton şi Robert Overmyer. Era ultima misiune care ajungea pe Lună, după o întrecere acerbă între URSS şi SUA pentru a cuceri acest satelit. Ruşii au pus primul om în spaţiu, americanii primul pe Lună, scrie Răzvan Băltărețu la adevarul.ro.

În cele trei zile petrecute pe Lună, echipajul a colectat date despre mediul înconjurător, săpând tranşee pentru probe. Motivul pentru care misiunea Apollo 17 se bucură de o oarecare credibilitate este că a adus fotografii de pe Lună. „Am fotografiat peisajul splendid: munţii care ne înconjurau erau mai înalţi decât adâncimea Marelui Canion“, afirma Cernan în interviul din 2012. Tot Apollo 17 a oferit şi cea mai frumoasă poză cu Pământul.

Fotografia a fost realizată la data de 7 decembrie, în timp ce naveta spaţială Apollo 17 se îndrepta către Lună. Trecuseră cinci ore şi şase minute de la lansare, la o oră şi 54 minute de când naveta părăsise orbita Terrei şi intrase pe traiectoria Lunii. „Este pentru prima oară când astronauţii reuşesc să fotografieze Polul Sud. Aproape toată coasta Africii este vizibilă, alături de Peninsula Arabică, au consemnat specialiştii NASA.

Ca toate celelalte misiuni, o problemă pe Lună ar fi însemnat, în cele mai multe cazuri, decesul unuia sau tuturor astronauţilor. Echipa era întotdeauna conştientă de ce s-ar putea întâmpla în cazul în care li s-a fi rupt costumele sau dacă ar fi avut probleme tehnice la nava spaţială. „Eşecul era foarte posibil. Cu toate acestea, eram antrenaţi să nu ne gândim la pericol“, a mai spus Gene Cernan. După 13 ani petrecuţi în misiunile americane spaţiale, toţi membrii echipajului Apollo 17au fost nevoiţi să revină la viaţa lor obişnuită. „Era ca şi cum cineva m-a pus într-o lume total diferită, cum a fost cazul cu misiunea Apollo 17, de exemplu, după care m-a retrimis în viaţa reală. E ca şi cum ai trăi în două vieţi diferite“, explica astronautul.

„Este important să ne amintim că toţi cei care au fost pe Lună s-au întors acasă pentru a vorbi despre experienţă. De aceea, atâta timp cât mai trăim, avem datoria de a-i menţine inspiraţi pe tinerii din ziua de azi“, a mai afirmat Cernan. Atât Armstrong, primul om pe Lună, cât şi Cernan au avut două citate memorabile. Primul a spus că pasul său este unul mic pentru om, dar unul imens pentru omenire. Comandantul Apollo 17 a consemnat frumuseţea peisajului spaţial. „Privind către Pământ, m-am simţit ca şi când aş fi stat pe terasa lui Dumnezeu“, îşi amintea Cernan. Dacă totul era atât de frumos, de ce n-a mai revenit omul pe Lună? Explicaţia este destul de simplă şi are raţiuni economice. În timpul întrecerii cu URSS - celebra cursă spaţială - atât sovieticii, cât şi americanii au investit masiv. Aveau un scop. Odată ce au ajuns, au colectat probe şi au fotografiat, nu mai aveau niciun motiv. Nici acum nu mai au, americanii nu mai încearcă şi nici ruşii, dar chinezii au o sondă pe Lună. NASA s-a concentrat către Marte şi sistemul solar, prin planetele sale, pare mai tentat de explorat cu sonde decât cu oameni. Mai mult, Luna rămâne neschimbată, cel puţin de-a lungul câtorva decenii, dar ceea ce avem dincolo de Lună este mai vast şi necesită mai multe fonduri. Voyager 1 a ieşit deja din sistemul solar şi a mai trimis date spre Pământ. New Horizons a ajuns aproape de Pluto şi se pregăteşte să iasă din sistem.