Alibunar, satul dintre dealuri

Jun 13, 2016

În câmpia Banatului, un ţinut pitoresc înconjurat de un deal întretăiat, este situată localitatea Alibunar. Despre denumirea ei există câteva ipoteze. Aici se află sediul comunal şi trăiesc, de secole, în bună înţelegere, români şi sârbi. O parte dintre aceştia sunt sârbi bănăţeni. După al Doilea Război Mondial, aici a fost colonizată populaţie sârbă din alte regiuni ale fostei Iugoslavii.

Despre numele localităţii Alibunar, lingvistul, istoricul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie, în "Etymologicum Magnum Romaniae", capitolul ,,Banat", că denumirea este de origine celtică, însemnând ,,loc la dealul mare", scrie Ion Mărgan în săptămânalul Libertatea.

În baza datelor istorice, Alibunar ar fi primit numele după un comandant de oşti turceşti, Ali Paşa. Trecând cu armata sa prin aceste ţinuturi şi neavând acces la apă potabilă, Ali Paşa a ordonat săparea, în acest loc, a unei fântâni. În consecinţă, aşezarea a primit numele Ali-bunar, adică fântâna lui Ali. Conform unor istorici, pe timpul stăpânirii turceşti aici a existat o localitate atestată în documentele istorice. Mai mult, aci s-au făcut şi multe descoperiri arheologice.

În anul 1717 Alibunarul a trecut sub stăpânirea Monarhiei Habsburgice. A avut, la acea vreme, 32 de case şi aparţinea districtului Vârşeţ. În secolul al XVI-lea, în această aşezare au venit 14 familii din Cavaran, Borlova şi Caransebeş. Se presupune că din acele vremuri convieţuiesc românii şi sârbii.

La Alibunar, pe data de 10 februarie 1923 s-a constituit Partidul Românatacurilor avioanelor, care a luptat pentru drepturile naţionale ale românilor de pe aceste meleaguri. Dintre personalităţile marcante născute la Alibunar, amintim pe dr. Ioan Jianu, avocat, secretar general al Partidului Român din Regatul SCS şi primul deputat în Parlamentul Regatului. Alţi oameni de cultură, originari din Alibunar, au fost Ştefan Jianu şi poetul Nicolae Bârnea.

Poziţia geografică a Alibunarului a favorizat dezvoltarea şi afirmarea acestei aşezări cu oameni paşnici şi emancipaţi. În acelaşi timp, poziţia strategică a localităţii a făcut ca aceasta să aibă un trecut tumultos.

În Revoluţia de la 1848-1849, Alibunarul a avut un rol important. Armata sârbească şi-a format aici o tabără cu cinci mii de soldaţi şi şase tunuri. În urma atacurilor revoluţionarilor maghiari la 12 decembrie 1848, armata sârbă s-a retras, iar satul a fost incendiat. A fost jefuită biserica veche, clădită în anul 1798. La început, acest sfânt locaş a fost atât al românilor, cât şi al sârbilor. La Alibunar, despărţirea bisericească a avut loc în anul 1872. Primul preot a fost Petru Murgu.

În urma desfiinţării Graniţei Militare, în anul 1873 Alibunarul a devenit sediu cercual, obţinând un tribunal la acest nivel. Şcoala de stat a fost înfiinţată în anul 1882, la cele două clase româneşti fiind înscrişi 330 de elevi. Printre primii învăţători a fost Teodor Petrişor.

Una dintre cele mai mari tragedii din istoria Alibunarului s-a întâmplat la 7 august 1944. În acea zi tristă, în timpul atacurilor avioanelor anglo-americane, din motive inexplicabile, şi-au pierdut viaţa 145 de persoane, iar 80 au fost rănite grav. În semn de compătimire cu familiile îndoliate, credincioşii din Alibunar au ridicat un monument în memoria jertfelor.

Perioada postbelică a fost una prosperă pentru localitatea Alibunar. Economia, cultura şi sportul au cunoscut înflorire. Alibunarul a devenit sediul comunal. S-au deschis mai multe fabrici unde s-au angajat un număr mare de muncitori calificaţi. Satul a devenit centrul cultural al românilor din comună, având rol însemnat la realuarea activităţii culturale. La iniţiativa unui grup de entuziaşti din loc, în anul 1973 s-a înfiinţat Uniunea Teatrelor de Amatori, popularizând arta scenică la români. Astăzi, promotorii artei teatrale la Alibunar sunt trupa ,,Conu Alecu" şi Remus Berlovan.

După ce la conducere au venit tineri, cu idei noi şi proiecte realizabile, multe lucruri au fost puse la punct, în special în domeniul infrastructurii locale. Activităţile de amenajare a spaţiului au început în anul 2014, când a fost aleasă noua conducere în frunte cu Davor Petrović. Dumnealui aminteşte realizările capitale: reamenajarea parcului de distracţie al copiilor; desfundarea canalurilor pentru scurgerea apelor torenţiale; finalizarea lucrărilor la capela satului şi renovarea căminului cultural. Potrivit celor menţionate de interlocutorul nostru, majoritatea dintre aceste proiecte nu ar fi fost realizate fără sprijinul acordat de instituţiile abilitate din sat. În această ordine de idei, Davor Petrović aminteşte vizitele de lucru ale unor oficialităţi de stat, între care ministrul pentru Sport şi Tineret Vanja Udovičić şi locţiitorului acestuia Predrag Peruničić. Onoraţii oaspeţi au luat la cunoştinţă problemele alibunărenilor şi au fost propuse soluţii de rezolvare a acestora. Asistenţa financiară promisă a sosit la momentul oportun, astfel că majoritatea proiectelor s-au realizat. Un alt proiect se referă la întreţinerea şi amenajarea fântânilor arteziene, care au devenit un simbol al satului.

Interlocutorul nostru mai spune că lucrările de amenajare a fântânilor forate, care au o vechime de peste o sută de ani, s-au realizat cu implicarea benevolă a sătenilor. Actuala conducere face eforturi maxime pentru ca viaţa în localitate să se desfăşoară în modul cel mai bun, pentru a motiva încrederea pe care le-au acordat-o cetăţenii şi pentru a demonstra că după alegeri nu s-au ales doar cu promisiuni. Toţi suntem mândri de faptul că după o pauză de câteva zeci de ani am reluat obiceiul celebrării Floriilor, sărbătoarea Comunităţii Locale.

Davor Petrović este membru activ al Uniunii Sportive a Comunei Alibunar. Această organizaţie promovează sportul sătesc şi tinerele talente la baschet, tir şi tenis de masă.

Anul acesta, organizaţia sportivă din Comuna Alibunar a adoptat Strategia de dezvoltare a sportului în perioada 2016-2018. Succese de invidiat au realizat tânăra echipă la concursul naţional ride tir şi bravii ping-pongişti de la ,,Rapid" din Nicolinţ. Ei au primit laude cu prilejul vizitei efectuate în Comuna Alibunar de ministrul Sportului şi Tineretului Vanja Udovičić. Ministrul a donat cluburilor câte un set de rechizite sportive.