Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Calea ferată de altădată de pe câmpiile Banatului
Dec 19, 2016
Pe vremea când Becicherecul Mare şi Jimbolia nu erau despărţite de graniţă, zilnic a circulat cunoscutul tren „Cira”, trecând prin localităţile cu denumiri uitate de mult timp, cum erau Şengiura, Catarina, Claria etc. A fost o cale ferată cu o lăţime de doar 76 de centimetri, una dintre primele construite în Banatul istoric.
În anul 1887, Societate pe Acţiunii „Căile Ferate Locale Torontal” din Zrenianin a primit permisul de a construi calea ferată Becicherecul Mare - Jimbolia, iniţiator şi finanţator fiind groful Endre Csekonics. În posesia marelui latifundiar se afla o suprafaţă foarte mare de pământ şi intenţia lui a fost plasarea produselor agricole, cum sunt sfecla de zahăr, grâul şi porumbul, pe pieţele din Becicherecul Mare, Jimbolia şi alte localităţi prin care trecea „Cira”. Deci, importanţa economică i-a fost foarte mare. Singura cale de transport pe vremea aceia a fost râul Bega, însă gospodăriile îndepărtate în timpul perioadei ploioase nu au putut aduce produsele până la portul de pe Bega şi nici pasagerii nu puteau folosi transportul zilnic cu vaporul. Calea ferată avea o lungime de 65 de kilometri, „Cira” trecând în patru ore, cu o viteză de 15 km/oră, prin 13 localităţi: Zrenianin, Clec, Ravni Topolovac, Jitişte, Banatski Dvor, Čestereg, Banatsko Karađorđevo, Aleksandrovo, Nova Crnja, Vojvoda Stepa, Srpska Crnja, Radojevo şi Jimbolia. După Primul Război Mondial, ultima gară a fost Radojevo, „Cira” având atunci 10 locomotive fabricate în Ungaria şi Austria, una dintre ele aflându-se în Sibiu, în Muzeul Locomotivelor cu Aburi, iar celelalte nu au fost păstrate. „Cira” nu mai circulă din anul 1969, iar trenul a rămas în cele mai frumoase amintiri ale contemporanilor acestui tren, pentru că datorită lui mulţi au putut să frecventeze şcoala şi să se angajeze la Zrenianin. Încet, dar sigur. „Cira” a trecut în istorie şi a devenit unul dintre motivele cele mai recunoscute pe fotografii îngălbenite şi pe vederi. Din păcate, nu a fost păstrată nicio locomotivă sau o bucată din calea ferată, ori poate vreun vagon, ca să ducă mai departe amintirea vremurilor apuse.
Florin Rașa
Libertatea nr. 3872
Articole similare selectate pentru tine
Simpozionul Științific ”Presa și Literatura în Banat”
Recent a avut loc Simpozionul Științific ”Presa și Literatura în Banat”, ediția a IX-a, organizată de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina împreună cu Institutul de Studii Banatice ”Titu Maiorescu” al Academiei Române - Filiala Timișoara.
Se anulează mersul trenurilor pe calea ferată Vârșeț - Biserica Albă
Calea ferată între aceste două localități s-a arătat total neprofitabilă și se anulează mersul trenurilor. Prin Hotărârea Guvernului privind măsurile generale de raționalizare a căilor ferate din Serbia, Banatul central va rămâne fără 180 de kilometri de cale ferată.
Regiunea Banat - o călătorie în trecut de-a lungul secolelor
Prin regiunea Banat înţelegem unghiul de sud-est al bazinului Panonic, sau vorbim de spaţiul cuprins între ramurile Carpaţilor la Răsărit, râul Mureş la Nord, Tisa la Vest şi Dunărea la Sud. Cu toate că prin noţiunea Banat de obicei înţelegem doar câmpie, prin Banat înţelegem şi Carpaţii de Sud, respectiv Munţii Banatului, care încep cu Munții Vârşeţului.