Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Egiptul în timpul faraonilor
Feb 13, 2017
Civilizaţia egipteană veche a existat aproape 3000 de ani aparent într-o formă neschimbată, lăsând moştenire capodopere arhitecturale monumentale şi comori fabuloase. Piramidele, Sfinxul şi mormântul lui Tutankamon sunt admirate şi astăzi de întreaga lume.
Apărut în deşert, Egiptul era la o suficientă distanţă de tulburările Orientului Apropiat. După ce s-a constituit civilizaţia egipteană s-a dovedit a fi destul de stabilă, conservatoare şi longevivă. Deşi au existat schimbări în viaţă ţării, acestea au fost atât de lente, încât popoarele antice vedeau Egiptul ca o societate misterioasă, fără vârstă.
Un istoric grec a denumit foarte inspirat Egiptul ca ,,Darul Nilului''. Locurile propice aşezărilor oamenilor erau pe malurile fluviului Nil care parcurge sute de kilometri prin deşert, vărsându-se în Marea Mediterană printr-o deltă.
Spre deosebire de alte râuri, Nilul se revarsă şi se retrage anual, lăsând în urmă un sol foarte bogat, fertil, astfel încât cei care au trăit acolo, au putut construi un sistem de irigare bine proiectat. Indirect, fluviul Nil a contribuit la realizarea capodoperelor arhitecturale fără precedent.
Primele izvoare scrise ale istoriei Egiptului datează din 3000 î.e.n., din vremea când Menes sau Narmer, regele Egiptului de Sus (de Sud), prin cucerirea Egiptului de Jos (Delta) a unit cele două state.Această uniune a rămas intactă timp de mai multe milenii,s-au succedat 33 de dinastii. Întemeietorul primei dinastii a fost Menes, iar regina ultimei dinastii , care s-aCleopatra sinucis aproximativ în anul 30 î.e.n. lăsându-se muşcată de un şarpe veninos.
În perioada antică regele este privit ca un zeu, deşi denumirea de faraon, care înseamnă ”Casă mare”, s-a răspândit doar în Era Nouă a Imperiului. Religia egipteană era foarte complicată şi se concentra mai ales pe viaţa transcedentală. Pentru viaţa fericită din lumea de dincolo, ei voiau să păstreze corpul intact, ceea ce a dus la dezvoltarea unor tehnici de mumificare, pentru a conserva corpurile domnitorilor. A apărut în societatea respectivă o structură socială administrativă şi preoţească foarte puternică.
Pe timpul Imperiului Antic (2600-215 i.e.n) Egiptul a fost un stat foarte puternic şi preocupat exclusiv de problemele interne. Construcţiile de piatră au început imediat, cele mai vestite monumente fiind uriaşele morminte regale, piramidele. Lângă Memphis, capitala din acea vreme, se ridică piramidă din Saccara, care a fost construită pentru faraonul Djoser, după proiectul realizat de cancelarul şi arhitectul principal al acestuia - Imhotep, primul arhitect căruia se cunoaşte numele. El a devenit mai târziu zeul medicinii.
Cea mai mare piramidă este cea a faraonului Kheops (Kufu) din Ghiza. Deşi erau orientate exact după punctele cardinale, au fost construite cu mijloacele cele mai primitive.
În Era Centrală a Imperiului (1950-1785i.en) Egiptul a fost reunificat. Capitala a fost mutată de la Memphis în Egiptul de Sus la Theba. Valea Regilor este locul unde sunt înmormântaţi mulţi suverani, iar Karmac şi Luxor au devenit locul construcţiilor unor lăcaşuri de cult gigantice.
Tutankamon este numele unui faraon extrem de tânăr, copil ajuns pe tron la numai 10 ani, şi a domnit câţiva ani. A fost înmormântat în Valea Regilor şi mormântul său a fost acoperit de sfărâmăturile rezultate din construirea cavourilor următoare. Cu 3000 de ani mai târziu, în 1922 s-a descoperit mormântul lui Tutankamon umplut până la refuz cu comori. Astfel a devenit Tutankamon cel mai renumit faraon al Egiptului antic.
Ramses al II-lea (1279-1213 î.e.n) a început ridicarea unor costrucții măreţe, atunci a fost construit Hala de la Karnak, Porticul Templului şi Templul de stâncă din Abu Simbel. Războaiele lui Ramses au epuizat Egiptul, care după moartea faraonului a început să decadă.
În 525 î.e.n Egiptul a devenit parte a Imperiului Persan, mai târziu fiind cucerit de Alexandru Cel Mare. Independenţa Egiptului a luat sfârşit odată cu moartea Cleopatrei.
Teodor Tudor
Foto: Templul Karnak
Articole similare selectate pentru tine
Istoria medicinei (III) – Medicina egipteană
Bogăţia Egiptului se datoreşte Nilului, dar şi creativităţii populaţiei care trăieşte aici. Egiptul este una dintre cele mai vechi ţări din lume, învăluită într-un mister, care a stârnit în permanenţă un interes deosebit. Este o ţară recunoscută ca fiind izvorul civilizaţiilor clasice, de care suntem în oarecare măsură dependenţi şi astăzi. Egiptul a fost marea răspântie comercială, politică, spirituală, timp de aproape patru milenii înainte de Hristos.