Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Mass-media la românii din Voivodina 19/20
Apr 13, 2018
Cuvântul românesc, ziarul central al Comunității Românilor din Serbia apare la 20 iunie 1991, la Novi Sad, cu scopul de a înlesni informarea membrilor filialelor Comunității și pe toți cei interesați despre activitatea acestei organizații. Între anii 1991 – 2009 apar 115 numere ale ziarului central al Comunității Românilor din Serbia care a editat și scos de la tipar și multe suplimente. Iată câteva dintre ele.
Departamentul de Artă, Ştiinţă şi Cultură al Comunităţii Românilor din Serbia, adică Comunităţii Românilor din Iugoslavia pe atunci, în cadrul „Cuvântului românesc” apar 4 numere ale suplimentului literar „Art plus”, redactor literar fiind Slavco Almăjan.
„Unirea” – supliment al Filialei C.R.S. din Uzdin ia fiinţă pe data de 23 aprilie 1993. Acest supliment apare în cadrul publicaţiei „Tibiscus”. Până în vara anului 1996 au apărut 14 numere.
„Satul 899” – publicaţie periodică a filialei C.R.S. din Nicolinţ, primul număr apare în martie 1993. Ziarul tratează trecutul cultural, economic, învăţământul primar, evocând oameni care au însemnat ceva pentru această localitate. Au apărut mai mult de 30 de numere, ultimele fiind finanțate de Comunitatea Locală Nicolinț.
„Foaia Sâmiaiului” – apare în iulie 1995 cu ocazia ediţiei a XXXIII−a a Festivalului de Folclor şi Muzică Românească care s−a ţinut în localitate. Redactor al primului număr a fost Pavel Gătăianţu, numărul 4 apare ca supliment al săptămânalului „Poluvreme”, iar din august 1997 (nr. 6), apare ca supliment al „Cuvântului românesc”.
„Foaia bobocilor” – primul număr a apărut în decembrie 1993 la Satu Nou. Este periodic al filialei C.R.S. din Satu-Nou. Scopul ziarului este păstrarea obiceiurilor şi a limbii strămoşeşti.
„Sărcia” – periodic al filialei C.R.S. din Sărcia. Ziarul înregistrează cele mai importante evenimente culturale şi istorice legate de acest sat.
„Cuvântul românesc Torăcean” – supliment al ziarului „Cuvântul românesc”, editat de filiala C.R.S. din Torac. Ziarul publică texte despre istoria satului, despre viaţa cultural−artistică, cât şi despre personalităţile marcante din trecut şi prezent.
Amintim şi alte publicaţii care au apărut periodic ca suplimente în cadrul ziarului central al Comunităţii Românilor din Serbia „Cuvântul românesc” şi anume: “Glasul cerbiciei”, revistă de cultură şi istorie bănăţeană (1-4), „Opinca” ediţie nouă (Coştei), „Satul voievodului” (Voivodinţ), „Tradiţia” (Novi Sad), „Scărpinatul” (Uzdin), „Vârşiciorul” (Marcovăţ), „Nădejdea Râtişorului” (Râtişor)…
Comunitatea Românilor din Serbia a ajutat prin intermediul „Cuvântului românesc”, redactarea şi tipărirea multor ziare locale: „Gazeta de Seleuş”, periodic al Comunităţii Cultural−Instructive din Seleuş, „Făclia” – periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Alibunar, periodicul BOR din Maramorac și multe altele.
Foto sus: Suplimentele „Cuvântului românesc”
Articole similare selectate pentru tine
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, aspecte inedite ale unei epoci apuse
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din București (Strada Londra nr. 39) este un lăcaş de cultură a timpurilor moderne, muzeul încercând să se alinieze la cuceririle tehnicii actuale fascinând vizitatorul obişnuit prin frumuseţea şi bogăţia exponatelor iar pentru oamenii de ştiinţă reprezintă un vast câmp de cercetare.
Marin Gașpăr - ”responsabilul artistic” al multor publicații românești din Serbia
Chiar dacă a absolvit cu succes Facultatea de Economie și Comerț din cadrul Universității ”Mihai Eminescu” din Timișoara, pasiunea pentru informatică și calculatoare l-a determinat să se perfecționeze în acest domeniu, devenind unul dintre cei mai cunoscuți tehnoredactori din cadrul minorității române de pe aceste meleaguri, și nu numai. Un număr impozant de cărți, reviste, broșuri… se leagă de numele lui. Pe lângă tehnoredactare, Marin Gașpăr publică în presa românească din Serbia și România articole cu referință la cultura, identitatea și spiritualitate românească.