Stația de metrou din București, un sit paleontologic spectaculos

Jul 31, 2019

1-peronul-statiei-de-metrou-politehnica.jpg

Puțini stiu că în București o călătorie în timp, până în Cretacicul superior, în urmă cu 180 de milioane de ani, costă cât o cartelă de metrou. Asta pentru că stația de metrou Politehnica, inaugurată în 1983, este pavată cu plăci de marmură pline de fosile, care au trăit când pe Pământ nu exista viață decât în apă.


Acest lucru transformă stația de metrou într-un adevărat muzeu sau într-un sit paleontologic spectaculos, pentru cei care au curiozitatea de a se uita pe unde calcă. La Politehnică mii de bucureșteni pășesc zilnic peste un ocean pietrificat.

fosila-la-statia-de-metrou-politehnica.jpg

Rețeaua de metrou ce asigură transportul subteran al capitalei este alcătuită din 4 magistrale. Întreaga rețea deține aproape 80 km lungime de linie feroviară și 52 de stații operative. Toate stațiile sunt subterane, mai puțin una, stația Berceni, care se află la exterior. Stația Politehnica, ca și celelalte, a fost placată cu plăci din piatră naturală extrasă din Munții Carpați de pe teritoriul României. În general plăcile de piatră naturală sunt din travertin, granit și marmură. Stația Politehnica are intrarea către peron căptușită cu travertin, podeaua de la intrare cu granit, iar podeaua peronului este decorată cu plăci din marmură roz.

scoica-fosilizata.jpg

Plăcile decorative din marmură ce acoperă podeaua peronului stației au în alcătuirea lor fosile ale unor vietăți marine ce au trăit în marea ce acoperea teritoriul României acum peste o sută de milioane de ani. Biocenoza(1) marină fosilizată este constituită în proporție de 80% din rudiști, dar se deosebesc și corali, moluște (scoici, melci) și alge. Rudiștii erau animale marine, alcătuite dintr-un organism simplu, care trăiau în aglomerări de mai multe exemplare, astfel formau recife(2) pe distante de kilometri întregi.

fosile.jpg

Astăzi, fosilele rudiștilor se găsesc în general în regiunile tropicale din Marea Mediterană, Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și Caraibe. Aceste animale primitive ca evoluție, au dominat lumea recifelor în perioada jurascicului târziu-cretacic până la dispariția acestora în masă în perioada cretacic-terțiar. Stația de metrou Politehnica are un potențial major de a oferi publicului o imagine a evoluției vieții pe Pământ. Astfel acest loc a făcut subiectul multor discuții și planuri în vederea amenajării unui muzeu paleontologic interactiv.

Florin Badea

Note:

  1. biocenoza = totalitatea viețuitoarelor existente într-un ecosistem (plante, animale, ciuperci, bacterii etc.) sau biosfera;
  2. recif = stânci submarine naturale rezultate în urma adunării de nisip sau aglomerării de organisme marine (corali sau alte viețuitoare marine), aceste recife pot fi și create artificial pentru a satisface anumite scopuri.

Bibliografie:

  1. Manastirli M., "Secretul uimitor din stația de metrou Politehnica"
  2. Raduta C., "Secretele din subteranul bucureștean: Stația de metrou Politehnica..."
  3. University of California Museum of Paleontology, "The Rudists
  4. Wikipedia.org, "Jurasic"
 

Articole similare selectate pentru tine

România este campioană europeană în securitate cibernetică

România a câştigat titlul de campioană europeană la competiţia European Cyber Security Challenge 2019, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Protest uriaș în București

Efectul Clubului Colectiv pare să fie începutul sfârșitului pentru puterea ticăloșită care conduce România, aia care este responsabilă, datorită corupției pe care a întreținut-o, de drama uriașă din Club Colectiv, dar și de multe altele…

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, aspecte inedite ale unei epoci apuse

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din București (Strada Londra nr. 39) este un lăcaş de cultură a timpurilor moderne, muzeul încercând să se alinieze la cuceririle tehnicii actuale fascinând vizitatorul obişnuit prin frumuseţea şi bogăţia exponatelor iar pentru oamenii de ştiinţă reprezintă un vast câmp de cercetare.