„Lumina” din primăvara epocală

May 19, 2020

Lumina 1-3 2020 coperta  Libertatea.jpg

Primul contact vizual cu cel mai proaspăt volum trimestrial al revistei noastre de literatură, artă și cultură transfrontalieră - „Lumina”, frumos ilustrat de Aneta Gașpar, masterand la Facultatea de Arte și Design a Univesității de Vest Timișoara - în mod simbolic ne înfățișează un ciudat cadou pe care ni l-a dăruit această primăvară pandemică și epocală în întreaga lume. De aceea, revista se deschide cu poemul lirico-etic în cinci tablouri al redactorului Ioan Baba - „Corona ca taină invizibilă”, acesta fiind publicat în loc de editorial.


Firul călăuzitor al numărului, firește, este Anul Eminescu și marcarea a 170 de ani de la nașterea Poetului Național. Astfel, în paginile de istorie literară, exegetul Zenovie Cârlugea scrie despre eminescologul de formație enciclopedică acad. Mihai Cimpoi, editor al Integralei Eminescu (8 volume), în cazul de față despre cea mai nouă carte „Hyperion și Demiurg” cu subtitlul „Luceafărul”, mit și dramă existențială”, în care găsim marca ontologică a omului român.

bg300.jpg

Cealaltă parte a medaliei este despre o altă carte monumentală, dar semnată de Zenovie Cârlugea. Este vorba despre „Mihai Eminescu, Dicționar esențial. Oameni din viața lui Eminescu” despre care scrie Tudor Nedelcea. Noul dicționar monografic face parte din profundele scrieri capitale ale exegetului de la Târgu-Jiu Zenovie Cârlugea și este la fel de esențial și monumental ca și cele publicate în prealabil - „Lucian Blaga. Oameni din viața lui”, respectiv „Tudor Arghezi. Oameni din viața lui”. Pentru că această carte are 752 de pagini, vom aminti alfabetic doar câteva nume cu mențiunea că autorul redă și date noi, mai puțin cunoscute despre relația unora cu Mihai Eminescu, precum: V. Alecsandri, Tudor Arghezi, Samson Bodnădrescu, Ion. C. Brătianu, I.L. Caragiale, Carol I, Vasile Conta, Ion Creangă, A.I. Cuza, Elisabeta, regina României / Carmen Sylva, Al. Grama, B.P. Hașdeu, N. Iorga, Mihail Kogălniceanu, Mite Kremintz, Al. Macedonski, Titu Maiorescu, Veronica Micle, Cleopartra Poenaru, Ciprian Porumbescu, Aron Pumnul, Ioan Slavici, Isif Vulcan, A.D. Xenopol... La compartimentul „Meridiane, paralele, transfrontaliere” sunt prezentați unii poeți laureați cu diverse premii literare acordate de la începutul anului: Vasile Barbu și Nedeljko Terzić (Drobeta Turnu Severin), Djordjo Sladoje (Belgrad), Blagoje Baković (Novi Sad), Zdenka Valentová Belićová (Slovacia), tălmăcirile în limba română fiind semnate de redactor.

Untitled-2.jpg

Grație colaborării cu revista „Pro Saeculum”, Rodica Lăzărescu îl prezintă cititorului nostru pe Victor Ravini, membru al Uniunii Scriitorilor din Suedia care semnează eseul „De la Zamolxe și Pitagora la Ion Creangă”, elucidând nebănuite filoane aurifere din profunzimea geniului scriitorului nostru. Un alt eseu - „Între relativ și absolut” - premiat la un concurs internațional, este semnat de Costel Avrămescu care subliniază că „știința și credința sunt, aspecte conexe ale aceluiași deziderat al umanității: aflarea adevărului”. „Ecourile lirice” ni-l readuc printre noi pe Ivo Muncian, căruia Matca emigranților din Serbia i-a acordat pe merit, „Premiul pentru Opera vieții”. Compartimentul „Aniversări” este dedicat lui Slavco Almăjan la împlinirea vârstei de 80 de ani, aci fiind publicat interviul Teodorei Smolean „Dimensiunea esențială a geografiei noastre literare”, apoi 13 poezii în selecția lui Nicu Ciobanu și eseul „Eminescu în fața cerului deschis”. La „Prezentări, semnale, lecturi”, citim textul semnat de acad. Mihai Cimpoi „Ultimul deceniu de viață a lui Eminescu într-o nouă viziune”, despre cartea lui Dumitru Copilu-Copillin „Eminescu în ultimul deceniu de viață”. Zenovie Cârlugea ține în centrul atenției culegerea multilingvă (selecție și tălmăciri din creația a 40 de poeți, realizată de Ioan Baba și Ivo Muncian) „Punte spirituală nouă” dintre două Capitale Culturale Europene, Novi Sad și Timișoara, carte apărută la Societatea Scriitorilor din Novi Sad. În aceeași oardine de idei transfrontaliere, dar și în preajma aniversării a 75 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, se înscrie și antologia bilingvă „Lirica româno-sârbă” în care întâlnim 53 de poeți din Serbia și România, selectați de Nicu Cobanu și Slavomir Gvozdenović. Marina Ancaițan a realizat cu antologatorii dialogul „Antologia – ca patrie a două limbi”. Pe aceeași traiectorie se înscrie și „identitatea pusă în poveste”, prezentare semnată de Felix Nicolau despre cartea, „Forme ale identității în literatura română” de Carmen Dărăbuș, profesor universitar în Bulgaria. Citim apoi un text semnificativ despre ardeleanul „Vasile Morar – și farmecul neîmblânzit al periferiei”, autorul fiind și unul din deținătorii Marelui Premiu „Sf. Gheorghe” la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin, unde i-a dedicat fratelui Vasile Barbu poemul „Singur și fără noroc”. Bogatele prezentări se încheie cu cele semnate de Viviana Milivoievici despre „Considerații despre literatura română pentru copii și tineret, scrisă în P.A. Voivodina, Republica Serbia” de Brândușa Juică, volum apărut la Editura „Libertatea”.

peaseal.jpg

La „Galeria Lumina” Mariana Stratulat o prezintă pe Aneta Gașpar, care ilustrează numărul, iar „Sonetul crângului de inemi” este poemul ilustrat de basarabeanul Iulian Filip.
Suplimentul „Lumina-fasciculă 38” este realizat de Ioan Baba, precum o rememorare despre „Legenda unei celebrități atinse - „Ion Miloș (1930-2015)”, aci fiind inserată și o selecție de 18 poezii cu prilejul marcării a 90 de ani de la nașterea regretatului poet și traducător.

LibertaS

 

Articole similare selectate pentru tine

TĂCEREA CARE RĂSUNĂ

În rândurile care urmează vom încerca să refacem, punând cap la cap, informaţii din presa vremii, opinii, date de istorie literară, amintiri, fotografii, pentru a reconstitui o secvenţă cotidiană din vara anului 1946, respectiv din 11 august când a avut loc, la Coştei, prima şezătoare literară oficială, organizată de Comitetul de Redacţie al „Libertăţii Literare”, unde s-a înfiinţat Cercul Literar „Lumina”, care, în esenţă, stă la baza mişcării literare din Voivodina în limba română.

George Enescu, cel mai mare fenomen muzical după Mozart

George Enescu a fost compozitor, pianist, violonist, dirijor român și unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX.

Diferențele și similaritățile între romantism și realism

”Pictura i se oferă artistului. Ea este muzică prin puterea ei de a exprima prin culoare, prin reflexele ei multiplicate care își răspund, prin degradeurile ei, prin imensa ei claviatură, de la umbra neagră sau colorată din adâncul abisurilor și până în vârfurile strălucitoare ale reliefurilor celor mai acuzate- formă a sentimentului” - Élie Faure