Descoperiri importante la situl arheologic Freidorf (Timișoara)

Jul 03, 2020

95055140_225690855539732_1767189359368339456_o.jpg

Situl arheologic de la Timişoara - Freidorf a fost descoperit în urma unor cercetări de teren efectuate în anul 1983, are o suprafață de cca 2 ha și cuprinde vestigii arheologice din mai multe perioade istorice: epoca eneolitică (cultura Baden, mileniul II a. Chr.), epoca La Tène timpurie (celți de sec. IV-III a.Chr.), epoca postromană (sarmați iazygi, alani târzii și gepizi).


Cercetările efectuate în anul 2017 pentru construirea unei hale industriale au dus la descoperirea a 342 de complexe arheologice (locuințe, morminte, gropi de provizii, gropi menajere, fântâni), aproape în totalitate de epoca sarmatică (sec. III-IV p.Chr.), restul aparținând epocii hunice (morminte din secolul al V-lea). Doar un singur complex aparține perioadei eneolitice (cultura Baden). Noutatea o reprezintă locuirea celtică, de epocă La Tène, sec. III-II a.Chr. Descoperirea inedită a unei fibule cu capete de dragon indică un nivel timpuriu de locuire, de epocă La Tène, din perioada invaziei celtice în Balcani, de la începutul secolului al III a.Chr, scrie Arheologia-Banatului.

94740033_225693408872810_2961039625973399552_o.jpg

Cele mai recente morminte sunt cele databile la începutul secolului al V-lea p.Chr., cele gepidice, cu orientare est-vest (două morminte de femei). Una dintre acestea prezenta o deformare artificială a craniului. Cele mai numeroase morminte cercetate aparțin necropolei sarmatice (sec. IV p.Chr.), fiind cercetate 5 morminte cu inventar funerar bogat (pahar de sticlă roman, fibule de bronz și argint, arme, brățări din argint, cercei din sârmă de cupru, mărgele din sticlă, fusaiole, vase ceramice).

95026328_225694795539338_3257708951436787712_o.jpg

În cadrul cercetării arheologice din 2017 au fost identificate și 1882 de resturi osteologice faunistice care au oferit indicii importante privind dieta oamenilor din antichitate, respectiv: vită (Bos taurus) – 35.6%, oaie (Ovis aries), capră (Capra hircus) – 25.9%, cal (Equus caballus) – 19.5%, porc (Sus domesticus) – 7.2%, câine (Canis familiaris) și pisică (Felis catus) – 0.3%. De asemenea, au fost identificate fragmente osteologice ce provin de la mamifere sălbatice: cerb (Cervus elaphus) și căprior (Capreolus capreolus) – 2.3%. Resturile faunistice de pasăre au fost atribuite speciei Gallus domesticus (găină), iar un singur fragment osteologic de pește poate fi atribuit cel mai probabil speciei Cyprinus carpio – crap.

 

Articole similare selectate pentru tine

La Topolița locuințe vechi de 7 milenii

Identificat cu ani în urmă, situl arheologic de la Topolița a intrat în atenția specialiștilor după ce o echipă germană a efectuat o scanare geo-magnetică a acestuia și a constatat existența ruinelor mai multor locuințe vechi de aproape 7 milenii. 7 MII DE ANI înseamnă 5 MII DE ANI înainte de Hristos, adică cu cel puțin 1.500 de ani înainte de constituirea primei civilizații acreditate de istorici – civilizația Sumeriană.

Istoria medicinei (I) – medicina primitivă

Naşterea şi moartea reprezintă fenomene prin care debutează, respectiv se încheie ciclul ontologic al continuităţii reproducerii umane. Acest ciclu, adică umanitatea nu a fost niciodată întreruptă, în ciuda marilor pericole cum sunt epidemiile, războaiele sau catastrofele naturale.

Cea mai veche așezare din Banatul de Sud se găsește la Doloave

În spațiul fostei cărămidării din Doloave se găsesc rămășițele celei mai vechi așezări din Banatul de Sud. Până în prezent s-au descoperit mai mult de 100 de obiecte arheologice, însă cele multe sunt încă ascunse în pământ, deoarece zona este explorată doar 10%.