Categoria Românii din Serbia
Coşteiul în evul mediu
Secolul XV cunoaşte vremuri zbuciumate. Turcii ajunseseră la Dunăre şi făceau dese incursiuni în Banat, prădând şi jefuind populaţia. Desigur că printre primii care aveau să facă faţă atacurilor turceşti erau locuitorii din apropierea Dunării, deoarece pe la Palanca (pe atunci cetatea Horom), era unul din vadurile de trecere peste Dunăre, iar de aci drumul ducea pe dreapta Căraşului direct spre Vârşeţ şi Timişoara.
Ziua când celebrăm una dintre cele mai frumoase forme ale exprimării și ale identității culturale
Ziua mondială a poeziei este marcată anual la 21 martie, ca urmare a aplicării unei decizii a UNESCO, emisă în timpul celei de-a 30-a sesiuni susținute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999.
Portul de altădată din Sân-Mihai
În acest articol vom reda cele mai importante componente ale îmbrăcămintei folosite de sâmienți care datează de la începutul secolului XX până în perioada în care se folosește îmbrăcămintea produsă industrial. Cu atât mai mult cu cât costumația folosită la majoritatea coregrafiilor se bazează tocmai pe portul de altădată.
Cărașul, eterna poveste
Cărașul este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat din România și Serbia, afluent al Dunării. În slavă „Kras“ însemnează calcar, râul traversând o importantă zonă carstică a judeţului. Există şi varianta etimologiei turcă, în limba turcă – kara, înseamnă negru. Dacii îl denumeau Upa, iar în perioada romană râul se numea Apo.
"Buna vestire" la cea de-a XX-a ediție
Societatea Literar-Artistica ”Tibiscus” din Uzdin informează că va organiza cea de-a XX-a ediție a Festivalului de recitatori "Buna vestire" pe 30 martie 2019, începând de la ora 11,00 în incinta Casei de Cultură "Doina" din Uzdin.
Ziua Limbii Materne la Gudurița
Școala Generală ”Moșa Pijade" din Gudurița (Kutriz), organizează în fiecare an o manifestare tradițională dedicată ”Zilei Limbii Materne", la care participă elevi sârbi, români, macedoneni, rromi, sloveni, cehi, etc.
Prima școală românească din Serbia
Banatul a scos în prim plan un număr remarcabil de școli sau ateliere de pictură în secolul al XVIII-lea în care au făcut primii pași pictorii autohtoni și viitori meșteri, dascăli și călugări. Școlile de pictură din mănăstirile Srediștea Mică și Șemlacul Mic, Orăvița, Bocșa, Caransebeș, Lugoj, Timișoara, Vârșeț, Arad, Biserica Albă și altele, au lăsat în urma lor nenumărate opere.
Antonela Mic – lumea haotică în forme și coordonate clare
Volumul de debut al tinerei poete Antonele Mic – ”Kutija nepravilnog oblika” (Cutia cu formă asimetrică), promovat recent la Vârșeț de organizația Asociației Iubitorilor de Artă „VAU ARS” cuprinde aspirațiile autoarei de a da lumii haotice în care trăim forme și coordonate clare.
Școala din Coștei nu se va închide
În baza demersurilor, sesizărilor și memoriului mediului asociativ românesc din Serbia (Uniunea Românilor din Serbia și Românii Independenți din Serbia), împotriva desființării Școlii Românești din localitatea Coștei (Voivodina) trimise instituțiilor de stat și publice din Serbia și România, instituțiilor abilitate cu românii de pretutindeni, corpului diplomatic românesc din Serbia, s-a reușit stoparea investigațiilor întreprinse de Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice de la Belgrad la Școala „Coriolan Doban” din Coștei, respectiv STOPAREA procedurii referitor la desființarea Școlii din localitate.
Bănci românești din Banatul Sârbesc (1893 – 1941)
În viaţa economică a românilor din Banatul Sârbesc instituţiile de credit şi economii, denumite popular “bănci româneşti” au jucat un rol aparte. Era firesc, întrucât majoritatea românilor de aici, mai bine de 90%, trăiau din agricultură, dar se resimţea o acută lipsă de capital pentru dezvoltarea şi modernizarea acestei ramuri economice.