Categoria Românii din Serbia
Înfrăţirea aşezărilor româneşti din Serbia cu localităţi din România este un deziderat pe agenda RIS-ului
Discuţiile purtate la primăria comunei Chevereşu Mare au vizat colaborarea directă cu Asociaţia "Românii Independenţi din Serbia" şi importanţa proiectelor culturale în societatea modernă.
Implicarea Românilor Independenți din Serbia în soluționarea problemelor la Grebenaț
O problemă arzătoare o reprezintă restituirea celor 60 de jugăre de pământ Bisericii Ortodoxe Române din Grebenaţ în baza Legii de restituţie a Republicii Serbia.
Mass-media la românii din Voivodina 15/20
Revista Lumina avea un caracter preponderent literar doar în primul an de apariție (1947). După aceea în paginile ei s-au publicat materiale, în general cu caracter cultural.
Plantele medicinale de pe meleagurile mesiciene
Mesiciul prin așezarea lui geografică și microclimatul specific prezintă o diversitate floristică și faumistică aparte și foarte bogată și în plante medicinale.
Mass-media la românii din Voivodina 14/20
Potrivit celor scrise și afirmate de cronicarii vremii, ideea fondării unei adevărate reviste literare în limba română îi aparținea lui Vasile (Vasko) Popa, căruia i-a revenit și funcția de redactor-responsabil al revistei în primul an de apariție a acesteia.
Nume românești din Timoc, care se termină în ”ovici” sau ”ici” împiedică obținerea cetățeniei române
Viorel Dolha, președinte AGIRo, de pe rețelele de socializare a cules o mulțime de nume autentice de familie românești din Serbia de Răsărit care au terminația ”ovici” sau ”ici”, circa 550. Mare parte dintre ei își zic rumâni în familie dar în spațiul public acesta este un stigmat și de aceea își spun vlasi sau sârbi.
Mass-media la românii din Voivodina 13/20
La inițiativa redacției Libertății literare, în august 1946 a fost înființat Cercul literar „Lumina”, căruia i-a revenit misiunea nobilă de încurajare a tinerelor talente literare. În decembrie 1946 Libertatea literară a încetat să mai apară, iar în ianuarie anul 1947, a apărut de sub tipar primul număr al revistei Lumina.
U.R.S. a prezentat infrastructura culturală românească din Serbia, identificând potenţialul socio-cultural dea lungul frontierei România-Serbia
Timişoara Capitală Culturală Europeană dă startul anul viitor şi va avea un impuls important în dezvoltarea oraşului, respectiv regiunii. În acest context, delegaţia Uniunii Românilor din Serbia (URS), care la ora actuală este cea mai reprezentativă asociere românească pe Serbia, a prezentat infrastructura culturală românească - Timoc, Valea Moravei şi Voivodina.
La Casa Butoarcă o serată literară deosebită
Recent, la Vârșeț, a avut loc lansarea de carte a autoarei Marina Ancaițan și aniversarea de 70 de ani de beletristică a C.P.E ”Libertatea”.
Activitatea culturală la românii din ținutul Panciovei în perioada dualismului austro-ungar
Cercetarea istoriei culturale a românilor din Banatul sârbesc reprezintă unul dintre subiectele preferate a oamenilor de ştiinţă şi publiciştilor de la noi, pornind de la faptul că această latură a spiritualităţii noastre a contribuit considerabil la formarea şi păstrarea identităţii naţionale a românor bănățeni atât pe timpul dualismului austro-ungar, cât şi în cadrul regatului iugoslav şi al Iugoslaviei postbelice.