Categoria Istorie
Rozsa Sandor, tâlharul din Imperiul Habsburgic
Rozsa Sandor este un personaj care a stârnit multe controverse, fiind văzut de maghiari, în secolul XX, ca un fel de Robin Hood care fură de la bogaţi şi dădea la săraci, de alţii doar tâlhar de drumul mare.
Cultul șarpelui pletos Glykon
Cel puțin la început, cultul nu era legat de adorarea unei abstracții sau a unui spirit al șarpelui, ci a unui șarpe real, în care se credea că s-a reîncarnat divinitatea. Potrivit mitologiei cultului, șarpele-zeu a apărut după ce profetul Alexandru a prezis venirea pe pământ a unei noi reîncarnări a zeului medicinei, Asclepios.
Moții din Banatul sârbesc
Despre apariția moților în Banatul sârbesc există foarte puține documente scrise. Se știe că, după Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), împăratul austriac a hotărât că, “românii care au făcut maltratări”, să fie colonizați în Banat, împreună cu familiile lor.
Un vârșețean a fost prim-ministru al Ungariei
Döme Sztójay s-a născut în 5 ianuarie 1883 la Vârșeț, în Austro-Ungaria, azi localitate în Serbia. De origine era sârb (Demeter Sztojakovich – Dimitrije Stojaković) iar numele și l-a maghiarizat în 1927 devenind un militar, diplomat și politician maghiar de extrema dreaptă.
Ritualul colindatului, în lumea arhaică, însemna şi împărţirea hranei esenţiale pentru supravieţuire
Ospăţul comun reuneşte în jurul aceluiaşi cazan aburind pe membrii comunităţii, cât şi ceata care străbate spaţiul aceleiaşi comunităţi pentru a cere şi a primi mâncare şi băutură fac parte din acelaşi fond străvechi de uzanţe prin care o colectivitate îşi asigură supravieţuirea.
Învățământul teologic ortodox românesc din Banat în sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea
La sfârșitul sec. XVII și începutul celui al XVIII-lea, când ocupația turcească a Banatului (1552-1718), făcea loc celei habsburgice (1718-1918), iar românii bănățeni erau împărțiți din punct de vedere bisericesc în trei eparhii: Caransebeș, Vârșeț și Timișoara - nu se poate vorbi de o școală națională românească.
Creștinismul în Dacia
În anul 106, împăratul Traian a cucerit o parte din teritoriul fostului stat al geto-dacilor, condus de regele Decebal, care a fost transformat în provincie romană (Transilvania, Banatul, Oltenia şi o parte din Muntenia), în urma acestor schimbări de ordin politic-teritorial, s-au creat condiţii favorabile pentru, propagarea noii învăţături şi în nordul Dunării.
Dacii care au ajuns pe tronul Imperiului Roman 3/3
 la Salonic, Grecia, orașul în care Galerius a efectuat cele mai multe dintre acțiunile sale administrative..jpg)
De departe cel mai renumit dac ajuns pe tronul Imperiului Roman a fost Galerius (250 d HR-311 d HR). A făcut parte din celebra tetrarhie a lui Diocleţian, a fost un prigonitor al creştinilor şi a fost omul care a trecut prin foc şi sabie întreaga Italie.
Calea ferată de altădată de pe câmpiile Banatului
Pe vremea când Becicherecul Mare şi Jimbolia nu erau despărţite de graniţă, zilnic a circulat cunoscutul tren „Cira”, trecând prin localităţile cu denumiri uitate de mult timp, cum erau Şengiura, Catarina, Claria etc. A fost o cale ferată cu o lăţime de doar 76 de centimetri, una dintre primele construite în Banatul istoric.
Dacii care au ajuns pe tronul Imperiului Roman 2/3
Despre Aureolus aflăm informaţii în principal de la Zosimos, autorul lucrării Historia Nova, dar şi de la istoricul bizantin Zonaras sau din Historia Augusta. A fost, la fel ca şi Regalianus, un uzurpator şi a ajuns împărat doar pentru câteva luni.