Categoria Românii din Serbia
Ședinta Adunării Anuale a S.L.A. Tibiscus din Uzdin
În data de 5 ianuarie 2019 a avut loc ședinta Adunării Anuale a S.L.A. Tibiscus din Uzdin, care a avut și caracter electoral, fiind ales un nou consiliu al societății.
Mai multe asociații românești se vor alătura Uniunii (URS)
Uniunea Românilor din Serbia se reunește sâmbătă, 12 ianuarie, la Veliko Gradište, într-o ședință extinsă, în care vor fi analizate cererile unor noi organizații de a se alătura Uniunii.
Codrenii și Marea Unire
Evenimentele istorice învolburate, care au marcat primul pătrar al secolului trecut, au răscolit destinul multor popoare, provocând schimbări profunde, radicale. Neamul românesc a fost și el cuprins în vâltoarea vremii.
Restaurarea clădirii Căminului Cultural din Voivodinț
De la construirea sa, în deceniul al IV-lea al secolului XX și darea în folosință în anul 1938, Căminul de cultură, sau cum îi mai zicea Casa Națională din Voivodinț a suferit câteva modificări sau restaurări.
Biserica unită a reușit să țină unită comunitatea din Marcovăț
Orice carte sau articol despre istoria unor locuri sau a unei așezări este mai mult decât oportună și binevenită, în primul rând pentru că ea, cartea, adună între paginile ei timpuri trecute, cu tot ceea ce ele au avut glorios sau tragic, apoi, pentru ca actualele generații să-și cunoască izvoarele, obârșia, tradițiile, obiceiurile și datinile care, în timp, le-au asigurat perpetuarea identității spirituale, culturale și de neam.
Rolul învățătorului în transmiterea culturii populare
Pentru a vorbi de rolul învățătorului în păstrarea și transmiterea culturii populare, consider că ar fi bine să facem câteva referiri introductive la tradiția și folclorul nostru românesc, la românii din Banatul sârbesc.
Cazania lui Varlaam confirmă vechimea elementului românesc la Râtișor
Potrivit legendei, denumirea localității ”Râtișor” își trage originea de la Râpișor-Râpișoare, unde ciobanii găseau apă pentru mioare la cele trei râpe – râpișoare care mai dăinuie și azi.
Vorbarul dialectelor româneşti vorbite ca limbă maternă de rumân’ii din Serbia răsăriteană
Vlaški jezik (limba rumân’ască) este denumirea populară sârbească a dialectelor româneşti vorbite ca limbă maternă de rumân’ii din Serbia răsăriteană. Aceste dialecte nu reprezintă o limbă de sine stătătoare decât în sens etno- sau sociolingvistic, nu şi dacă recurgem la criteriile ştiinţifice lingvistice după care sunt categorizate limbile literare contemporane şi dialectele acestora.
Crucile de la răspântia drumurilor
Mesiciul este un sat de codru care aproape că nu se deosebeşte cu nimic de celelalte sate de la poalele munţilor Vârşeţului. Este locuit de români care îşi au obârşia în glia natală. Nu au venit niciodată de nicăieri. Istoria satului s-a născut odată cu omenirea, pentru că pe meleagurile Mesiciului au fost găsite şi se mai găsesc obiecte din epoca de piatră, ceea ce ne face să credem cu adevărat că mesicenii sunt aici „de când e lumea”.
Schimb cultural
O delegație din județul Bistrița Năsăud, din cadrul căreia au făcut parte reprezentanții Consiliului județean, ai Bibliotecii județene „George Coșbuc”, reprezentanţii Uniunii Scriitorilor din România – filialele din Cluj Napoca şi Târgu Mureş, în frunte cu preşedintele Alexandru Căţcăuan și reprezentanții Centrului pentru Cultură, au vizitat Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia cu ocazia organizării schimbului cultural în provinciile Voivodina și Valea Timocului.