Categoria Românii din Serbia

Satele mor încet în comuna Vârșeț

În 22 de sate din comuna Vârșeț trăiesc în jur de 16.000 de oameni, iar numărul lor este în continuă scădere. Satelor, în mare, le lipsesc drumuri pavate, locuri de joacă pentru copii, canalizare, capele… iar tinerii pleacă abandonând agricultura, căutând posturi de muncă departe de holdă.

Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (2)

La Sfântă Mărie, în vara anului 1913, birtaşul din Gaiu Mic (vizavi de Gaiu Mare, la doar 3km – linia de frontieră trece printre ele), invită fanfara, unde, împreună cu corul, dau un spectacol reuşit, câştigând astfel simpatia publicului.

Monografia ”Aşezământul Monahal Srediştea Mică”, o lucrare de adevarată arheologie culturală și spirituală

„Așezământul monahal Srediștea Mică”, care ni se deschide înaintea ochilor, este un monument cultural și un eveniment spiritual binecuvântat și mult așteptat, așa descrie Preasfinţitul Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Dacia Felix, lucrarea monografică despre aşezământul monahal Srediştea Mică realizată de dr. Dorinel Stan, președintele Asociației Românii Independenți din Serbia.

Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (1)

Muzica instrumentală a bănăţenilor s-a dezvoltat în concordanţă cu instrumentele prin intermediul cărora interpreţii îşi exprimau creaţiile artistice. În secolul XIX un rol predominant în viaţa muzicală îl deţineau tarafurile lăutăreşti, dar sub influenţa fanfarelor militare la începutul secolului XX apare o nouă formă de manifestare artistică – fanfara sătească. Pornind în această ordine de idei, la Coştei, în anul 1910, a fost înfiinţată prima fanfară românească din Banatul Sârbesc.

Târnosirea paraclisului de la sediul protopopiatului Daciei Ripensis din Negotin

În data de 13 decembrie, ziua pomenirii Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat, a fost târnosit paraclisul cu hramul "Sf. Apostol Andrei şi Sf. Ierarh Niceta de Remesiana" de la sediul administrativ al protopopiatului Daciei Ripensis din Negotin.

În 1764 la Panciova s-a înființat Regimentul de Graniță germano-bănățean

În urma încheierii războiului turco-austriac din anii 1737-1739, autoritățile austriece au hotărât întărirea frontierei de sud a imperiului austriac înspre granița cu imperiul otoman, pentru a împiedica o nouă intrare a turcilor în Banat. Curtea Imperială de la Viena a hotărât înființarea unei poliții de graniță și a sentinelelor pentru supravegherea frontierei, a unui serviciu de carantină pentru a opri intrarea persoanelor infectate de bolile care au bântuit în imperiul turcesc (ciuma și holera).

”Cutia cu povești” la Petrovaț na Mlavi

Scena profesionistă română ,,Petru Cârdu" a Teatrului Popular ,,Sterija" din Vârşeţ, sâmbătă, 12 decembrie 2015, a prezentat la Casa de Cultură din Petrovaţ na Mlavi un spectacol pentru copii cu piesa de teatru ,,Cutia cu povești" în regia Elenei Ivanca (Corb), actriţă şi regizoare profesionistă din Cluj-Napoca.

Vestigiile cetății orașului Covin

Orașul medieval Covin (Kovin) se află în imediata apropiere a localităţii cu acelaşi nume de astăzi, pe malul drept a Dunării. Dinspre partea de sud vest a colinei ce domină oraşul chiar deasupra cotului Dunării se putea ajunge în aşezare numai ocolind pe la nord deoarece celelalte zone erau foarte abrupte și periculoase.

Pentru poetul Ion Miloș un ”înger a venit să stingă lampa”…

Ion Miloș (16 februarie 1930 – 5 decembrie 2015), poet, eseist, traducător, jurnalist, antologator, profesor.

Festival de colinde la Catedrala Mitropolitană

Catedrala Mitropolitană din Timişoara a găzduit, duminică, la ora 17,00, prima ediţie a Festivalului de colinde ,,Leru-i Doamne, Ler”, la care au participat 12 formaţii corale din cadrul Mitropoliei Banatului şi din Banatul sârbesc.