Categoria Istorie
Frontieriștii – victimele de la graniţa româno-iugoslavă (3)
Fenomenul numit „frontieriştii” datează din 1948, când s-au înregistrat şi primele incidente violente, cu victime, la graniţa româno-iugoslavă.
Frontieriștii – victimele de la graniţa româno-iugoslavă (2)
Fenomenul numit „frontieriştii” datează din 1948, când s-au înregistrat şi primele incidente violente, cu victime, la graniţa româno-iugoslavă.
1816, anul fără vară
În 1816, s-a petrecut unul dintre cele mai bizare fenomene din istoria recentă a omenirii, temperatura scăzând cu 0,4 grade Celsius, ceea ce a dus la apariția așa numitului an fără vară. În acest an au fost semnalate ninsori și înghet în lunile iunie și iulie, atât în Noua Anglie cât și în toată Europa de Nord.
Frontieriștii – victimele de la graniţa româno-iugoslavă (1)
Fenomenul numit „frontieriştii” datează din 1948, când s-au înregistrat şi primele incidente violente, cu victime, la graniţa româno-iugoslavă.
Cum s-a stricat prietenia dintre România si Iugoslavia (II)
În folclor circula și acum vorba că România are doar doi vecini buni: Serbia (fosta Iugoslavie) și... Marea Neagră. Cele două țări nu au purtat niciodată războaie una împotriva celeilalte, ceea ce a constituit un bun exemplu pentru restul Europei. Prietenia aceasta a fost sprijinită de simțămintele celor două popoare, nefiind deci necesare eforturi diplomatice deosebite.
Cum s-a stricat prietenia dintre România si Iugoslavia (I)
În folclor circula și acum vorba că România are doar doi vecini buni: Serbia (fosta Iugoslavie) și... Marea Neagră. Cele două țări nu au purtat niciodată războaie una împotriva celeilalte, ceea ce a constituit un bun exemplu pentru restul Europei. Prietenia aceasta a fost sprijinită de simțămintele celor două popoare, nefiind deci necesare eforturi diplomatice deosebite.
Masacrul de la Fântâna Albă
3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la patria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.
Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu
Acum 126 de ani, pe 17 iunie 1889, Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, era condus pe ultimul său drum. Din singura imagine păstrată de la înmormântarea poetului – un desen realizat de cunoscutul grafician Constantin Jiquidi – se poate observa că Eminescu a fost înmormântat pe o vreme ploiasă şi mohorâtă, unii dintre cei prezenţi având în mână umbrele.
Măcelul care a permis apariția primului stat românesc medieval
Într-o clasificare a celor mai importante succese militare româneşti din toate timpurile, cea obţinută în noiembrie 1330 de voievodul Basarab I împotriva regelui Carol Robert de Anjou trebuie să ocupe, cu certitudine, unul dintre locurile de onoare. Importanţa victoriei lui Basarab este dată nu doar de caracterul ei indiscutabil...
Epoca lui Carol I
Ideea unui prinț străin pe tronul românesc a apărut în epoca luptei pentru emanciparea națională „având, în primul rând, sensul unei tendințe de consolidare a existenței politice a Principatelor române”. Principele străin avea semnificația asigurării unui sprijin extern pentru existența statelor românești, grav amenințate de cele trei imperii vecine: rus, otoman și habsburgic.