Categoria Spiritualitate
1 septembrie, începutul anului nou bisericesc
Ziua de 1 septembrie are o semnificaţie deosebită pentru creştinii ortodocşi, fiind începutul anului nou bisericesc. Vom intra în anul 7525 de la Facerea Lumii. Obiceiul calculării anului eclezial, numit şi Indiction, începând cu prima zi de toamnă vine din Antichitate. După tradiţia moştenită din Vechiul Testament, 1 septembrie este ziua în care a început crearea lumii şi, în acelaşi timp, momentul în care Mântuitorul a început propovăduirea Evangheliei Sale.
Căluşul, dans roman sau dans tracic?
Descris în detaliile sale cele mai semnificative încă de Dimitrie Cantemir şi definit de cercetătorii contemporani ca un joc “ermetic şi misterios”, Căluşul se caracterizează, în primul rând, prin normele potrivit cărora primirea în ceată e socotită act iniţiatic, iar trădarea, ca orice sacrilegiu, atrage după sine sancţiunea divină.
Cum au intrat Sânzienele în calendarul ortodox
Preotul Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“, vorbeşte despre cum au reuşit Sânzienele păgâne să intre în calendarul ortodox. „Creştinismul nu este altceva decât reaşezarea valorilor religioase şi morale în înţelegerea lor corectă. Sânzienele sau Drăgaica sunt credinţe păgâne, dar care au în centru două învăţături esenţiale pentru viaţa omului: relaţia cu natura şi relaţia cu partenerul de viaţă.
Odin, zeul suprem din mitologia nordică
Odin (anglicizat ca Woden) este zeul suprem în mitologia nordică, care a dobândit înțelepciunea universală sugând seva Arborelui Înțelepciunii, Yggdrasil și plătind pentru acest privilegiu cu un ochi. A avut mai mulți fii cu mai multe soții dar cel mai important urmaș al său este Thor, un zeu destul de popular în epoca contemporană.
Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor
Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.
Săptămâna Patimilor – Joia Mare
În Joia Mare comemorăm Cina de Taină, când Domnul instituie sfânta euharistie sau împărtăşania.
Ce este Postul Paștelui?
Postul Paștelui, Postul Mare sau Păresimile (de la cuvântul latinesc quadragessima = patruzeci), este postul dinaintea Paștelui. E așezat în cinstea Patimilor Domnului și ne amintește de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieși în lume pentru propovăduirea Evangheliei (Matei IV, 2 și Luca IV, 2).
Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici
Paștele catolic va fi sărbătorit în data de 27 martie, potrivit calendarului romano-catolic. Paștele ortodox va fi sărbătorit, în anul 2016, în data de 1 mai, potrivit calendarului creștin ortodox.
A început Postul Sfintelor Paşti
Pentru lumea creştină ortodoxă - luni, 14 martie, a început Postul Sfintelor Paşti. Acest post, fiind cel mai lung şi cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut şi sub denumirea de Postul Mare, popular Păresimi.
Dragobetele - Cap de primăvară
Luna lui Făurar este spre sfârşite, iar primăvara, aproape. La 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele – numit şi Cap de primăvară – ziua în care păsările îşi fac cuiburi iar tinerii, “ochi dulci”. I se mai spune Sântion de primăvară şi nu întâmplător: creştin ortodocşii sărbătoresc astăzi Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.