Categoria Spiritualitate
Ce este postul
Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, deci mijloc de mântuire.
Stretenia, Târcolitul viilor şi Ziua ursului
În calendarul sărbătorilor populare româneşti, ziua de 2 februarie este marcată de trei astfel de evenimente: Stretenia, Târcolitul viilor şi Ziua ursului. Stretenia este o sărbătoare populară, care se asociază cu sărbătoarea creştină Întâmpinarea Domnului. Aceasta ne aminteşte de aducerea la Templu a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfânta Fecioară Maria, la 40 de zile de la Naştere, spre a fi închinat Domnului.
Obiceiuri de Sfântul Ion
În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergatorul Domnului”). Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului.
Române, află cine ești și fii mândru de țara și poporul tău!
Un articol excelent, și suntem convinși că și românii din Serbia, citindu-l, se bucură și sunt mândrii că fac parte din neamul românesc, demni de nație și obiceiurile strămoșești.
Ce sărbătorim de Crăciun?
Astăzi, după două mii de ani, noi ortodocșii credem că de Crăciun, sărbătorim Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, întrupat din Fecioara Maria și care s-a făcut Om. Nașterea Domnului nu o putem confunda în nici un fel, sub nici o formă. Unele persoane care nu gustă din viața duhovnicească creează răspunsuri mitologice, cum ar fi că de Crăciun noi sărbătorim pe moș crăciun, care s-a născut undeva în Europa sau S.U.A. și este cunoscut sub numele sent Nicolas, father Christmas sau în special drept Santa Claus!
Procesul trezirii Spiritului Geto-Dacic este un fenomen care nu mai poate fi oprit
Evenimentul pe care ni-l prezintă, în filmulețul de mai jos, profesorul Avram Fițiu de la USAMV din Cluj, este extrem de elocvent și ne arată că procesul trezirii Spiritului Geto-Dacic în tot mai mulți români este un fenomen care nu mai poate fi oprit.
Biserica românească din Negotin
Să ne aducem aminte, pe 1 decembrie 2013, în orașul Negotin a avut loc un eveniment istoric pentru românii/vlahii din Serbia de Răsărit. Un sobor de preoți români/vlahi, condus de Preacucernicul Părinte Boian Alexandrovici, Vicarul Timocului, din care au făcut parte Pr. Mihai Zorilă, consilier al Episcopiei Severinului și Strehaiei, Pr. Antonie Isac, Pr. Ștefan Șarampoi, Pr. Ovidiu Ursu, Pr. Florin Păpavă și Pr. Sarian Raikovici, a oficiat prima Sfânta Liturghie în nouă biserică românească cu hramul Sf. Mucenic Ioan Valahul din acest oraș iar răspunsurile liturgice au fost date de către Stareța mănăstirii Sf. Ana din Orșova împreună cu Maica Alexandra.
Lupul – totemul dacilor
Mircea Eliade, relatând informaţia lăsată de Strabon conform căreia dacii se numeau dáoi, tradiţia consemnată de Hesychius că dáos era numele frigian al lupului şi că din rădăcina indo-europeană dhau (a strânge, a sugruma) au derivat Dáousdava (oraşul sau cetatea lupilor) numele unui oraş în Moesia Inferior din sudul Dunării, numele zeului trac al războiului, Kandáon, zeul Daunus etc., aprecia că dacii se numeau ei înşişi lupi, cei care sunt asemenea lupilor.
Sfântul Andrei, nume viu în evlavia și folclorul românesc
Ziua de 30 noiembrie este trecută în calendarele bisericești ortodoxe cu literă roșie, ca o adevărată sărbătoare a creștinismului românesc. Ea premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională sau a unității românilor de pretutindeni.