Categoria Românii din Serbia
Vârșețenii la Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio din Pitești
În perioada 20 - 25 noiembrie 2015, se desfășoară la Teatrul ”Al. Davila” din Piteşti, ediţia a XIX-a a Festivalului Internaţional al Teatrului de Studio. La această ediţie participă trupe de teatru din România, Serbia, Bulgaria şi Kosovo.
Întâlnirea deputaților români cu reprezentanții românilor din Voivodina
Vineri, 20.11.2015, o delegație a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a Parlamentului României, a avut întâlnire cu repezentanții mediului asociativ, CNMNR, profesori și preoți din Banatul de sud. Delegația parlamentară, formată din deputații Eugen Tomac, Mihai Deaconu și Sorin Teju în perioada 19 – 23 noiembrie, efectuează o vizită de lucru în Serbia.
Românii din Dacia Ripensis
Când întâlnește Carpații, Dunărea este, după aprecierea lui George Vâlsan, „o simplă vale de eroziune, îngustă (…). Carpații nu se opresc la Dunăre, ci la Timoc”. Și totuși, românii, deși sunt așezați dintotdeauna pe ambele maluri ale fluviului, s-au lăsat orbiți de ideea „hotarelor naturale”, susținând și în 1919, la Conferința de Pace de la Paris, ideea așezării graniței pe Dunăre, care, după cum observa N. A. Constantinescu (apropiat colaborator al lui Iorga), e astfel „singurul dintre marile fluvii ale lumii care a primit rolul de hotar politic”.
Nevoia de voință adevărată în salvarea creației culturale a românilor din Vârșeț
Orașul Vârșeț a fost dintotdeauna la răscrucea drumurilor comerciale care făceau legătura între centrele europene importante. Aceasta a făcut ca de-a lungul vremii, aici să poposească diverși oaspeți mai mult sau mai puțin așteptați. Colonizările masive în mai multe rânduri, fie ele planificate, fie spontane, au făcut ca orașul să devină un centru în care s-au împletit culturi, tradiții și religii diferite.
Povestea românilor bănățeni din Serbia
Importanța existenței comunităților românești înafara granițelor României și mai ales, în imediata apropiere a ei, este indiscutabilă. În diverse perioade, statul Român a tratat diferit această problemă. Situațiile au oscilat de la neglijarea totală până la sprijinul deplin.
Rolul bisericii în viața românilor bănățeni
Românii bănățeni au aparținut mult timp, alături de sârbi, de Mitropolia de Sremski Karlovci (Voivodina). Încă în anul 1848 apare însă inițiativa desprinderii românilor ortodocși de jurisdicția acestei Mitropolii, profilându-se ideea ca ei să aibă un vicariat episcopal autonom cu sediul la Vârșeț.
Presa românească apărută la Vârșeț
De-a lungul timpului, la Vârșeț apare un însemnat număr de ziare în limba română. Primul ziar românesc care apare la Vârșeț (redacția la început fiind la Coștei) este Opinca, care apare cu regularitate un an, iar apoi, după pauze lungi, se reeditează având un total de 22 de numere. Redactori au fost: învățătorul P. Bizerea și P. Rămneanțu iar ziarul debutează pe 24 noiembrie 1918.
Trupa de Teatru Neica, 1980
Trupa de teatru ”Neica” din Coștei, la finea spectacolului ”Eminescu și Veronica”, 1980
Suntem cetăţeni loiali ai Serbiei, dar nu dăm voie nimănui să facă să ne simţim străini la casa noastră
Româno-vlahii din Valea Timocului strigă disperat după ajutorul Ţării Mamă-România, fără de care sunt în pericol de a-şi pierde credinţa strămoşească, limba maternă, cultura şi identitatea naţională. Sunt în pericol de a-şi pierde apartenenţa la neamul românesc.
Starea economică și socială a bobocilor dintru începutul satului
Satu-Nou a fost întemeiat în anul 1765, cu un număr de 150 de case (familii). În anul 1767/8, din cauza necesităților armatei (grănicerilor), autoritățile militare au fost nevoite să colonizeze încă 170 de familii, ceea ce a însemnat că în anii amintiți în localitate erau deja 320 de familii. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, în sat au fost înregistrate 317 case locuibile.