Categoria Istorie
Români care au refuzat să îngenuncheze…
România a participat, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea la patru mari războaie: 1877-1878 (este cunoscut sub numele de Războiul pentru Independenţă); 1913 (al Doilea Război Balcanic, primul consumându-se în anul 1912, fără participare românească), 1916-1919 (Războiul Reîntregirii); 1941-1945 (cu două secvenţe, unul sfânt (22 iunie 1941-23 august 1944) şi altul drept (23 august 1944-12 mai 1945).
Istoria culturală a Banatului 6/8
Clădirile administrative, fie ele din Timişoara, sau din diverse centre administrative şi urbane mai mici, reflect aceeaşi dorinţă de fast a noilor stăpâni. Spre mijlocul veacului se ridică construcţii baroce monumentale (palatul baroc, primăria germană, domul catolic, palatul episcopiei catolice din Timişoara), dar şi în majoritatea centrelor urbane din Banat.
Contele Mercy, promotorul cultivării organizate a viței de vie în Banat
Astăzi, aproape nimeni nu mai știe cine a fost contele Mercy, guvernatorul regiunii Banatului 1716-1734, dar ar fi trebuit, în special iubitorii de vin.
Istoria culturală a Banatului 5/8
Efortul constructiv de mare amploare al administraţiei habsburgice din Banat a creat mii de obiective. Impactul acestora asupra populaţiei s−a resimţit destul de repede şi a conturat o nouă realitate. Fortificaţiile în stil Vauban târziu au fost ridicate în zonele strategice, cazărmile au împânzit cetăţile, iar palatele administrative, catedralele şi bisericile catolice, ortodoxe, palatele unor familii înstărite au redesenat configuraţia oraşelor şi târgurilor şi definesc acest efort.
Istoria culturală a Banatului 4/8
Întrucât religia islamică interzice reprezentarea figurii umane, artele plastice se orientează asupra elementelor vegetale şi a celor geometrice. O dezvoltare deosebită a cunoscut cultura scrisă. Începutul l−au făcut cronicile, apoi diferite relatări de călătorie, suculente în descrierea unor obiective sau chiar ţinuturi bănăţene.
Istoria culturală a Banatului 3/8
Banatul a fost limita extrem−estică a primei Renaşteri italiene. Cel care a adus până aici renaşterea şi umanismul a fost Filippo Scolari (1369 – 1426), comite de Timiş, Cenad, Arad, Caraş, Zarand etc. între anii 1404 şi 1426.
Istoria culturală a Banatului 2/8
Un fapt cu adânci repercursiuni îl reprezintă venirea la Cenad a călugărului Gerardo (Gerhard, Gellert) şi a tovarăşilor săi care întemeiază prima episcopie de rit catolic din zonă (circa 1030−1038).
Cea mai veche așezare din Banatul de Sud se găsește la Doloave
În spațiul fostei cărămidării din Doloave se găsesc rămășițele celei mai vechi așezări din Banatul de Sud. Până în prezent s-au descoperit mai mult de 100 de obiecte arheologice, însă cele multe sunt încă ascunse în pământ, deoarece zona este explorată doar 10%.
Istoria culturală a Banatului 1/8
Istoria culturală a Banatului a fost şi ea subsumată evoluţiei raporturilor politice şi militare danubiene. Cercetările arheologice din ultimul veac au reuşit să aducă la lumină dovezi privind dezvoltarea economică, socială şi culturală a celor ce au locuit aici din antichitate şi până în zorii evului mediu.
Prințesa Mărioara, prima și ultima regină a Iugoslaviei
În ziua de azi foarte puţini cunosc povestea prinţesei românce, devenită mai apoi ultima Regină a Iugoslaviei. Este vorba de Prinţesa Mărioara, cunoscută şi sub numele de Mignon, fica Regelui Ferdinand al României şi a Reginei Maria.