Categoria Spiritualitate

Bradul, arborele sfânt pentru poporul român

Creanga de brad, copacul, arborele de pe lada de zestre sau furca de tors devine copac al vieţii, arbore al unei mitologii care ne aparţine.

Sfântul Andrei pe ”tărâmurile lupilor”

Există specialiști care cred că după creștinarea teritoriului de la nordul Dunării și asimilarea credințelor și practicilor creștine, sărbătoarea Sfântului Andrei a luat locul sărbătorii unei presupuse divinități dacice, Sântandrei, personificare a lupului.

Sub semnul crucii 3/3

Crucea este, aşadar, departe de a reprezenta o exclusivitate a creştinismului. După cum scrie filosoful Rene Guenon în "Simbolismul Crucii", creştinismul însuşi, cel puţin în aspectul lui exterior cel mai cunoscut, pare că ar cam fi pierdut din vedere caracterul simbolic al crucii, limitându-se la a-l valoriza doar ca semn tangibil al unui eveniment istoric.

Catolicismul, ”o religie modernă și rezonabilă”

Un om care e pe cale să dezvăluie multe ”secrete vechi” ale Bisericii Catolice este Papa Francisc. Unele credințe care sunt promovate de Biserică dar care nu corespund naturii iubitoare a lui Dumnezeu au fost recent înlăturate de Papa la al treilea Consiliu de la Vatican.

Sub semnul crucii 2/3

Tradiţia creştină, în decursul secolelor, a elaborat două tipuri simbolice de cruce, cea a "patimilor" şi cea a "învierii": prima aminteşte de suferinţele şi moartea lui Hristos, a doua de victoria asupra morţii.

Sub semnul crucii 1/3

Crucea este şi la ora actuală cel mai răspândit simbol sacru vizibil, însoţind, ce-i drept mai discret decât pe vremuri, mersul existenţei umane.

Sânzienele, sărbătoarea iubirii

În fiecare an, pe 24 iunie, românii marchează sărbătoarea de Sânziene. Noaptea de Sânziene, cea care precede această zi, este considerată magică – minunile sunt posibile, forțele benefice, dar și cele negative ajung la apogeu.

Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul era un talisman

Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul avea rolul de talisman şi era oferit de Anul Nou (la 1 martie) persoanelor apropiate împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii şi dragoste.

Banatul, „Galilea neamurilor”, un „Goşen” și un „Canaan” românesc

Sărutând orizontul pământului, soarele incandescent ca o minge de foc, trimitea în nuanţe vulcanice aceeaşi lumină eshatologică, pe care şi−o împrăştia cu dărnicie deopotrivă peste Banatul românesc şi Banatul sârbesc. Linia insignifiantă a fâşiei de frontieră era absorbită şi topită în raza asfinţitului. După câteva zeci de minute, de pe o alee din viile Vârşeţului, am putut vedea dinspre Carpaţi un magnific răsărit de lună plină, care reflecta peste întregul Banat lumina aceluiaşi asfinţit de soare.

Sfântul Ioan, cel care l-a botezat pe Domnul

În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.